Pe urmele copilariei: Bolnoc

Data publicarii: 10 feb 2010

Click aici pentru a vedea galeria completa de fotografii

Imi doream o iesire scurta si aproape de Brasov pentru ziua de simbata si ma tot gindeam pe unde sa ma duc. Mi-au trecut prin cap diverse variante: Predeal - Azuga prin Clabucetul Taurului, 7 Scari( dar aici fusesem de curind, Cascada Tamina. Pina la urma am ales...Bolnocul.

Nu mai urcasem de la Craciunul anului 2007 asadar trecuse cam mult timp. Si oricum lucrurile s-au schimbat dramatic in zona in ultimii 20 de ani. Padurile inalte de brad sunt din ce in ce mai rare asta in varianta optimista in care nu au disparut de tot in anumite locuri,;potecile sunt tot mai marcate de lemnele trase la vale.

Traseul oficial pleaca din Baciu, Sacele, de pe strada Canalului. Este marcat cu banda albastra si se incheie tocmai la Cabana Piatra Mare la capatul a 4 ore de mers. Astazi sunt doar eu cu tata. Urcam pe strada Canalului, trecem de locul numit La Cruce( unde se afla o troita ).

Asfaltul se termina la capatul satului unde, in locul unde, pe vremea cind eram copii, ne urcat cu sania si ne dadeam drumul la vale. Traseul era grozav, aveam la dispozitie o strada destul de larga, virajata, pe care arareori trecea cite o masina. O tura cu sania dura cam 10-15 minute si se sfirsea undeva in DN1 A. Singurul pericol real era canalul, adinc de aproximativ 2 metri aflat pe partea dreapta a semsului de coborire si care pe vremea aceea era descoperit.


Astazi aceasta strada a fost astfaltata este curatata periodic si a devenit destul de circulata. Nici vorba sa te mai dai cu sania pe aici.

La capatul satului se gaseste un izvor, acum inghetat, singura sursa de apa. Daca vrei sa urcati in Piatra Mare ar fi bine sa luati apa de aici pentru ca urmatorul se afla intr-un loc mai putin evident aflat in aval de Pestera de Gheata.

Incepem urcusul pe Calicele( Caile Mici ). In fapt e vorba de o serpentina larga, cea mai "dificila" parte a excursiei noastre. Inca de la inceput suntem acompaniati de zgomot de drujba. Cistigam repede inaltime si privind in urma avem o imagine frumoasa cu o parte din Tara Birsei. Se disting usor turnurile bisericilor fortificate de la Harman si Sanpetru. Pe partea opusa avem o imagine specifice zonei Bran, cu o casuta construita pe un versant inclinat.


Cotim la dreapta si intram in padure pe un drum larg care urca usor si pe care intilnim citiva amarasteni care isi trag la vale cite o legatura de lemne.La un moment dat iesim din padure si dam de o portiune de alunis care pe alocuri se rareste permitindu-ne sa privim spre departari. Se vede frumos partea noua a orasului Brasov, satele invecinate, Timpa si Lempesul.


Trecem de telescaun care, desi e simbata, nu are clienti si nu functioneaza. Iesim din nou intr-un plai luminat si de unde exista vizibilitate fiindca padurea a cam disparut. De aici nu mai e mult si ajungem la platoul vechii cabane. Din ea nu a mai ramas astazi decit temelia.

Cabana asta a avut un sfirsit tragic in urma cu doar citiva ani. Un cetatean din Baciu isi vinduse casa pentru a cumpara aceasta cabana si a o readuce in circuit. Cind lucrurile incepusera sa mearga proprietarul a murit subit intr-o zi din preajma Craciunului. Nu avea urmasi. Nu la multa vreme dupa aceasta intimpalre cabana "a luat foc" intr-o noapte foarte ploioasa. Si acesta i-a fost sfirsitul. Vechea cabana oferea o priveliste excelenta cu Piatra Mare si Postvaru in prim-plan si cu Bucegii in fundal. Prispa ei era locul in care oamenii faceau plaja si iarna in zilele cele mai insorite.


De la Dimbu Morii urca o gasca serioasa de unguri, oameni respectabili, trecuti de prima tinerete, in care tata gaseste citiva cunoscuti. Ei merg pe aici aproape saptaminal si au si un loc, o vagauna ferita de vint unde se opresc, maninca, stau de vorba la un pahar de palinca sau vin fiert.

Ne despartim de ei la un momentdat si urcam la noua cabana. Pe aici nici o miscare incit aveam senzatia ca nu este nimeni. Cu toate astea apasam clanta, usa se deschide si il salutam pe vecinul nostru si totodata cabanierul de aici, domnul Sava.


Suntem primii si singurii musterii de azi. Stam de vorba la o bere si un ceai cu cabanaierul care ne mai povesteste despre problemele pe care le intmpina. Cabana se afla la o altitudine de 1000m, are o sala de mese maricica, paturile, 11 la mumar, aflindu-se la etaj. Pentru o noapte la aceasta cabana se platesc 20 lei / loc. E bine sa veniti aprovizionati, din cite stiu nu se gateste, la bar am vazut ca puteti comanda ceai, sucuri si diverse bauturi alcoolice.

Si cum stateam noi asa de vorba se porneste un vint suierator ce spulbera zapada si formeaza mici virtejuri. Ne uitam la ceas. Dupa ora 12 in zona se decretase cod galben de vint. De data asta au nimerit-o!

Ne luam ramas bun de la domnul Sava si iesim afara. Telescaunul porneste iar la cabana ajung doi baieti pe schiuri. Noi o luam la vale tot pe drumul pe care am venit. Facem citeva pauze la locurile de belvedere, privim si facem poze.


Drumul Baciu - Cabana Bolnoc se parcurge in maxim o ora si jumatate, aici incluzind pauzele, privitul si fotografiatul.


Toate fotografiile Adauga un comentariu Inapoi

Abonare RSS Articole Abonare la articole

Comentarii: 2

  • valugi

    02 dec 2010 09:54:30

    salut. imi aduc aminte cu placere de copilarie si de Bunloc. Lucram la pagina asta http://ro.wikipedia.org/wiki/Bunloc. Poate vrei sa pui unele din pozele tale pe wikipedia, ar arata situatia actuala. Multam

  • Radu Pușcarciuc

    22 iul 2017 06:51:53

    Ai aflat de ce acum cabanei i se mai spune (pe lângă Sava) Bunloc și nu Bolnoc ?

Adaugati un comentariu

Citeste si alte articole:

Bogdan Balaban - © Copyright 2006 - 2017