Vulcanii noroioși

Data publicării: 15 nov 2011

Vulcanii noroioÈ™i sunt un obiectiv turistic de prim rang al României. De mici aflăm povestea noroiului împins de gaze la suprafată ce crează un peisaj selenar. În România există mai multe locuri în care a apărut acest fenomen, însa cele mai ample È™i mai faimoase sunt în JudeÈ›ul Buzău.

Aici exista trei rezervatii: Pîclele Mari, Pîclele Mici si Pîclele de la Beciu. Le-am vizitat doar pe primele două.

AÈ™adar să o luam pe rînd:

Ce este un vulcan noroios:
Vulcanii noroioÅŸi sunt niÅŸte formaÅ£iuni create de gazele naturale care urcă spre suprafaţă de la mii de metri adîncime È™i care trec printr-un sol argilos, în combinaÈ›ie cu apa din pânză freatică. Gazele împing spre suprafață apa amestecată cu argilă. Nămolul format de acestea iese la suprafață È™i, în acele locuri, se usucă în contact cu aerul, formând niÈ™te structuri conice asemănătoare unor vulcani. Nămolul ieÈ™it la suprafaţă este rece, deoarece vine din straturile de argilă.

Unde găsim vulcani noroioși:
Pe glob se cunosc peste 1000 de vulcani noroioÅŸi. În Europa, pe continent, sunt foarte puÈ›ini vulcani noroioÅŸi. Se cunosc astfel de fenomene în Azerbaidjan, mai mulÅ£i există însă sub mări, cum ar fi spre exemplu vulcanii noroioÅŸi din apele Norvegiei, cei din Marea Caspică È™i Marea Barents. În afara Europei, fenomene similare se pot observa în Siberia, în Australia, în insula Trinidad din Caraibe È™i în Indonezia.

Vulcani noroioÈ™i în Romania:
În România, cel mai important areal se afla în judeÈ›ul Buzău, în apropierea comunei Berca. Declarată încă din anul 1924 monument al naturii, zona Piclele Mari - Piclele Mici este unul din puÈ›inele locuri din Europa în care pot fi văzuÈ›i vulcani noroioÈ™i.

În Romania au mai fost semnalate câteva locuri în care se produce acest fenomen: Hasag( mie nu a ÅŸtiut să îmi spună nimeni din sat unde sunt ) È™i Bazna( judeÅ£ul Sibiu ), la Homorod( judeÈ›ul BraÈ™ov ), dar È™i pe alte dealuri ale Transilvaniei.

Vulcanii noroioÈ™i de la Pîclele Mici:

Drumul de la Berca până la Pîclele Mici este extrem de bine semnalizat, practic nu te poÈ›i pierde. Lângă vulcani este amenajată o parcare, există È™i o pensiune. Se plăteÈ™te taxa de intrare de 2 lei.

- Vă rog să nu fumaÈ›i în vecinătatea vulcanilor, ne spune custodele RezervaÈ›iei, un domn foarte amabil.
- Oricum nu fumăm deloc.

Vremea e relativ închisă È™i din fericire locul e destul de aerisit. E bine să ajungi cât mai de dimineață, trag eu concluzia.

Pînă să ajungem la primul crater avem de străbatut o distanță de circa 60-70 de metri pe o suprafață desprinsă parcă din altă lume: un sol crăpat, avînd o textură care te duce cu gîndul la deÈ™ert.

Vulcanii de aici ocupă suprafeÈ›e foarte întinse, iar pe acestea apar mai multe cratere secundare È™i limbi lungi de noroi, adesea amestecat cu suviÈ›e de È›iÈ›ei.

Doar cîÈ›iva copaci reuÈ™esc să supravieÈ›uiască însă destul de departe de cratere pe aceste terenuri sterpe, inundate de noroi È™i acoperite de un strat gros de nămol solidificat.

TotuÈ™i pe acest tărîm neprimitor trăiesc doua plante foarte rare: Nitraria schoberi si Obione verrucifera - dupa denumirea lor È™tiinÈ›ifică. Sunt plante care se dezvoltă într-un mediu sărat È™i care au nevoie de săruri pentru hrană, protejarea prin lege a acestora fiind unul dintre motivele pentru care zona Pîclelor Mici a fost declarată rezervaÈ›ie naturală.

Vulcanii au plămădit un peisaj interesant, în continuă schimbare. Noroiul amestecat cu apă au format tot felul de rigole.

Ajungem È™i la primul con. Din fericire avem parte de cîteva minute în care suntem doar noi È™i îl putem asculta È™i fotografia în liniÈ™te. Bule mai mari sau mai mici vin din cînd în cînd la suprafata bolborind ceva pe limba lor, a vulcanilor. Conurile pe unde iese noroiul la supafață sunt mici ca întindere. În schimb, arealul creat de noroi È™i de scurgerile acestuia este impresionant. 


Pe mine m-a fascinat mai mult în locul ăsta suprafaÈ›a aceasta deÈ™ertică. De aceeea am coborît È™i am urcat diverse..hai să le spunem movile, am sărit peste rigole.

Am vizitat pîna la urmă toate craterele însă locul a început sa se aglomereze È™i de aceea am plecat puÈ›in mai repede decit mi-aÈ™ fi dorit.

La iesire cer informaÈ›ii despre cum se ajunge la Pîclele Mari. E usor de identificat locul, căci mi se arată un deal pe care e scris în stil hollywoodian Vulcanii NoroioÈ™i.

- Acolo e mai dificil, îmi spune custodele, e de urcat un deal, nu se poate ajunge cu maÈ™ina.

Vulcanii noroioÈ™i de la Pîclele Mari:

Merg tot cu masina pîna la o altă parcare. De aici, după cîteva zeci de metri intrăm pe Aleea Vulcanilor, un drum frumos amenajat, pietruit, cu trepte, dar deocamdată neterminat.

Urcatul dealului e joaca de copii pentru cineva care e obiÈ™nuit să meargă pe munte È™i să urce susÈ›inut ore întregi. Deasupra inscripÈ›iei realizate din pietre este un trepied mare, de metal care marcheaza un vîrf, cel mai înalt din zonă. Noi ne depărtăm de acest semn È™i ajungem într-o altă zonă cu vulcani noroioÈ™i. Dar asta e..altfel.

În zona Pîclelor Mari, pe o suprafață de aproape 10 hectare, se află cei mai multi dintre vulcanii noroioÈ™i, de forme extrem de variate, dar de dimensiuni relativ reduse.

Aici pot fi vazuti vulcani deja formaÈ›i, cu cratere în forma unor trunchiuri de con, avand înaltimea între 2 si 8 metri, iar în varf - mici lacuri de..hai să spunem lavă rece, mai exact un amestec de pămant È™i apă. Aceasta pare să clocotescă, scoÈ›înd bulbuci provocaÈ›i de gaze.

Aspectul lor e foarte interesant: unii seamănă cu niste bălÈ›i, alÈ›ii par a fi numai noroi È™i scot cîteodata sunete ca un pocnet ce sperie turiÈ™tii, altii izvorăsc prin niÈ™te găuri mici avînd diametrul asemănător unei mingi de tenis.

Noroiul adus din straturile din adîncuri este împins continuu de gazele naturale spre gura vulcanilor, de unde se prelinge pe versantii acestora, sub forma unor pîrîiaÈ™e. Aceste mici rîuri negricioase se usucă treptat construind zi de zi un alt pesiaj. În acelaÈ™i timp, se formeaza noi cratere, care au la început marimea de doar cîÈ›iva centimetri.

Zi de zi, noroiul împins de gaze face ca aceste cratere să se mărească, întinzîndu-se unele către celelalte, pînă se unesc între ele, dînd naÈ™tere astfel unor guri de vulcani cu diametre de 2 - 3 metri.

Vulcanul cel mai important pare să fi erupt puternic mai de curînd creînd o limbă de lavă neagră care seamănă foarte bine cu cea a vulcanilor..clasici. Dacă prin tot acest noroi s-ar vedea porÈ›iuni cu roci incadescente ai zice că vulcanii s-au reactivat în România.

Am petrecut È™i aici foarte mult timp alergînd de la o gură la alta, urmărind miÈ™carea lentă sau energică, după caz, a noroiului curgător.


Epilog:
Fenomenul Vulcanilor NoroioÈ™i merită observat È™i studiat. Locuri cum sunt acestea trebuiesc în primul rînd respectate È™i lăsate să îÈ™i urmeze cursul natural. Cînd veniÈ›i la ei asiguraÈ›i-vă să nu lăsaÈ›i nici un fel de urmă.


Adaugă un comentariu Înapoi

Abonare RSS Articole Abonare la articole

Comentarii: 11

  • cezar partheniu

    15 nov 2011 08:26:25

    Salut. Probabil ca ai remarcat raspunsurile dure de pe alpinet. Intr-adevar e vorba de o confuzie. Drumul asfaltat duce pana la Paclele Mici, zona declarata rezervatie naturala la care intrarea este de doi lei si langa care este pensiunea amintita. Paclele Mari sunt cele de mai jos (in sud) si acolo intr-adevar nu se paote ajunge cu masina. Pentru Vulcanii/Paclele de la Beciu se merge spre satul omonim (spre nord fata de Paclele Mici si din centru se urca dreapta vreo 2 km pe un drum forestier). Spun toate astea din experienta de doua ture in zona (dintre care una de cercetare a zonei Berca-Lopatari-Alunis). Zona este foarte faina si merita oricand vizitata cu respect pentru Natura. Cu bine, Cezar Partheniu

  • Stoica Dumitru

    15 nov 2011 11:01:06

    Ai reusit,draga Bogdane,sa adugi pe lista noastra un obiectiv nou de vizitat!Multumim pentru articol!

  • roman codrin

    15 nov 2011 15:14:09

    daca te intereseaza vulcani noroiosi din hasag iti pot da coordonatele gps

  • Bogdan

    16 nov 2011 01:25:17

    Cezar: da, am avut tot felul de reactii. Am modificat textul, cu corecturile necesare. La Piclele de la Beciu nu mi-am propus sa ajung atunci din lipsa de timp. Din ce am vazut din poze sunt mai putini spectaculosi insa au avantajul de a nu fi aglomerati. Doru: Multumesc, poate mergem impreuna. Codrin: Sigur ca ma intereseaza. Astept coordonatele GPS.

  • Razvan

    25 nov 2011 07:35:46

    Roman. Te rog sa ne dai tuturor datele despre vulcanii noroiosi din Hasag. Locuiesc langa Sighisoara si e mai aproape decat Buzau. Am auzit ca pe vremuri erau si la Saschiz, dar ca au fost distrusi. Stie cineva de locatii altor vulcani in Transilvania?

  • Barbu Gheorghe

    03 dec 2011 22:26:10

    Îl întreb pe Rãzvan unde locuieste si de unde are informaþia, cã, la Saschiz au fost vulcani noroisi? Se poate informa la Satul Archita, com.Mureni.

  • Barbu Gheorghe

    03 dec 2011 22:27:55

    Fascinant.

  • Barbu Gheorghe

    03 dec 2011 22:30:47

    Îl întreb pe Rãzvan,de unde are informaþii despre vulcani noroiosi la Saschiz? Mergi la Archita si întreabã despre vulcani.

  • http://www.linknews.ro/blogs/

    03 iun 2012 08:42:17

    Foarte frumos articol felicitari.

    Stima

  • musca andreea

    13 feb 2014 11:45:28

    foarte frumos. fascinant.

  • mosteanu doru

    23 iun 2015 22:26:29

    da am fost de doua ori in aceste locuri interesante si cu un aspect destul de selenar dar indicatoare de dirijare catre cele 2 obiective sint destul de rare aproape lipsesc drumul este intro stare proasta tacsa nu este mare egzista si citeva panouri care iti descriu citeva amanunte legate de fauna si animalele care traiesc in zona singurul lucru care iti incalzeste sufletul si ochii este ,....daca sinteti curiosi mergeti si dumneavoastra sa stiti ca merita chinul drumului pina acolo oare bulgarii sau unguri ce ar fi facut cu un astfel de obiectiv turistic aveti grija in zona mai sint si alte obiective turistice cum ar fi sarata monteor sau mina de petrol lacu siriului si altele sinteti curiosi cautatile si le povestim drum bun

Adăugati un comentariu

Citește și alte articole:

Bogdan Balaban - © Copyright 2006 - 2024