Polonia: Munții Tatra, vîrful Giewont
Data publicării: 04 dec 2015
Click aici pentru a vedea galeria completă de fotografii
Ultimele două zile petrecute în Polonia le-am dedicat exclusiv muntelui. După aproape două săptămâni de cutreierat Ţările Baltice, capitala Finlandei, Varşovia şi Cracovia, simţeam nevoia de a vedea şi altceva decât câmpie şi teren plat.
Ei bine asta trebuia să se schimbe. Ne-am cazat în condiţii foarte bune la Zakopane, o staţiune montană celebră pentru concursurile sale de schi. Am stat la o pensiune foarte frumoasă plătitnd cam 58 de lei pe noapte.
Prima zi a început prost pentru noi. De la pensiune şi până în centru erau cam 3km pe care am zis să îi facem cu autobuzul. Toate bune şi frumoase, studiem oraul autobuzelor, suntem în staţie la timp, dar autobuzul nu mai vine. Aşa că luăm maşina şi ajungem în centru unde căutam biroul Turist Info.
A găsi un loc de parcare în Zakopane nu e un lucru uşor. Dar nici imposibil. Staţiunea e foarte aglomerată.
De acolo aflăm că principalul punct de plecare în traseele montane este locul numit Kuznice, unde se află şi staţia de bază a telecabinei. Acest reper se află cumva în afară staţiunii. Până acolo însă nu e voie să mergi cu maşina personală. Posibilităţile sunt următoarele: iei un microbuz, unde biletul te costă 2 zloţi, ori mergi cu o caleașcă a goralilor. Acolo prețul îl negociezi.
De asemenea ne interesăm de două circuite în Tatra poloneză pe care le ochisem pe hartă. Unul presupunea atingerea Vf. Giewont, vârf dotat cu o cruce mare şi aflat deasupra staţiunii Zakopane. Al doilea, ceva mai lung, presupunea urcarea cu telecabina, atingerea Vf. Svinica, coborâre pe la Lacul Negru înapoi la Kuznice.
Doamna de la oficiul turistic ne spune că traseele sunt ok şi nu ar trebui să ne dea prea mari bătăi de cap din punct de vedere tehnic.
Aşadar că să ne mişcăm repede hotărâm să luăm microbuzul până la Kuznice. De data asta vine la timp. Ne dăm jos din el şi dăm de o coadă ca la Buşteni în zilele bune. Sute de oameni aşteaptă cuminţi să îşi ia bilet şi apoi să urce în telecabină. Există însă şi un culoar pentru cei care deja au bilete. În Zakopane există nişte automate de unde îţi poţi cumpăra bilete la telecabina.
După ce ne crucim, mergem să căutăm intrarea în traseul nostru. Astăzi o să urcăm pe Giewont că nu avem de gând să stăm cu orele la coadă la telecabină. Mâine o să facem şi celălalt traseu, mai lung, iar pentru asta o să ne prezentăm la telecabina exact la ora deschiderii, adică 7.
Plecăm spre Giewont pe un drum pietruit într-un măr fel: adică luaţi bolovanii, puşi aşa cum sunt dar fără să fie egalizaţi. Aşadar fiecare pas îţi solicită suplimentar încheieturile. Când am avut ocazia să părăsim acest drum odios, mai jos de cabana Kalatowki, am zis că l-am apucat pe Dumnezeu de-un picior. Avem un sentiment de uşurare şi începem să ne mişcăm mai bine.
Ieşim din pădure şi mergem pe o potecă agreabilă până la o cabană drăguţă din lemn numită Kondratova şi aflată la o intersecţie de trasee.
Străbatem lunga Poiană Kondratova şi apoi începe un urcuş susţinut. Poteca e amenajata cu trepte de piatră. Personal nu îmi place această intervenţie a omului dar acest fapt este destul de întâlnit în Tatra. Pe o potecă de genul ăsta am urcat şi în Slovacia.
Aşadar ne punem pe urcuş. Pe traseu e destul de multă lume, întâlnim mulţi turişti care deja sunt pe coborâre. Noi urcăm în ritmul nostru. De ceva vreme suntem trei pe traseu, că Ramona e însărcinată şi la data parcurgerii acestui traseu era în luna a şaptea.
Poteca ne duce într-o şa aflată pe o culme ce uneşte două vârfuri. Şaua se numeşte Kondracka. De aici se vede bine crucea de pe Vf. Giewont dar şi traseul ce îl avem de făcut. În prima parte mergem cam 15 minute pe loc relativ drept strecurându-ne printre jnepeni. Ajungem la o răscruce de poteci. De acolo începe urcuşul final şi abrupt până pe Giewont.
Dăm şi de porţiuni mai expuse unde au fost montate lanţuri. Locul pare a fi foarte popular, stâncile sunt efectiv lustruite de la atâţia oameni ce au păşit pe ele. Trecem cu bine şi ne oprim pe vârf. În partea cealaltă e o prăpastie mare, de câteva sute de metri. La picioarele noastre se întinde staţiunea Zakopane. La baza stâncii, mică de tot se afla Cabana Siklavica.
Facem o pauză consistenţă şi vrând-nevrând îi observam şi pe ceilalţi turişti. Mulţi dintre ei sunt, ca şi pe la noi, pantofari, dotaţi însă cu nişte îngeri păzitori de excepţie.
Masivul Giewont are altidudinea maximă de 1985m. Este compus din trei vârfuri: Giewontul Mic, Giewontul Mare şi Giewontul Lung. Noi suntem pe cel mare, cel cu crucea.
Coborârea mi s-a părut mai grea decât urcarea. Dar am ajuns fără emoţii la intersecţia de trasee de sub vârf. Plecăm spre cabana Siklavica pe o potecă superbă care merge în prima parte pe curba de nivel dar este situată şi sus.
A fost o adevărată plăcere. Peisaje faine, coborâre uşoară, uneori şi urcări. Inevitabil ajungem şi în zona de pădure. Unde iară dăm de poteca amenajată cu bolovani. De aici se coboară aprupt şi rapid până în apropierea cabanei Siklavica. Ne uităm în sus către Giewont şi ne mirăm şi noi cât de repede am coborât.
De aici ne mai aşteaptă cam încă trei kilometri pe drum forestier până la primele case din Zakopane. Ajunşi în oraş şi având încă suficient timp la dispoziţie decidem să vizităm centrul frumoasei staţiuni. Pentru aceasta ne îndreptăm spre capătul de sus al bulevardului pietonal Krupowki pe care ne propunem să îl străbatem integral.
Strada Kuporwki este faorte animată, e plină de viaţă. Terase, restaurante şi miresme te îmbie din toate părţile. Fiind situată într-o staţiune de munte găseşti multe magazine cu echipament pentru mersul pe munte. Pentru noi a fost un prilej numai bun de a petrece finalul unei zile destul de solicitante. Am stat, ne-am relaxat, am şi gustat câteva specialităţi poloneze. A fost sfârşitul de zi perfect.
Toate fotografiile Adaugă un comentariu Înapoi
- Distribuie pe retelele sociale
Abonare la articole
Comentarii: 3
-
Eduard Munteanu
20 ian 2016 09:38:05
Când privesc retrospectiv nu imi vine să cred ce curaj ați avut să faceți călătoria asta, Ramona fiind gravidă în 7 luni. Dar niciodată cel ce nu a avut curaj nu și-a părăsit propria ogradă.
-
Barbu Ionel
23 aug 2019 05:14:39
Cazare buna la 58 lei/noapte ?
-
Bogdan
26 aug 2019 09:17:31
Da, atita era echivalentul in lei. Ar mai fi de precizat faptul ca am fost in afara sezonului de vacante.