Munții Perșani, Cetatea Crizbav

Data publicării: 16 feb 2016

Click aici pentru a vedea galeria completă de fotografii

Tradiţională excursie de Crăciun a avut în 2015 în Munţii Perșani. Traseul a fost nou, inedit şi neaşteptat de spectaculos. Sincer, mă aşteptam la mers mult prin pădure şi cam atât. Ne-am strâns mulţi: Noemi, Denisa, Larisa, Ramona, Maria, Csabi, Leo, tatăl meu şi cu mine.

Intrăm în traseu pe la Rotbav( lângă Feldioara, a nu se confunda cu Rodbav de lângă Făgăraş). Aşadar, după biserica fortificată facem stânga, dăm de primele marcaje punct roşu, ieşim din sat şi mergem pe drum forstier încă 6km până la liziera pădurii. Acolo sunt şi câteva panouri informative. Lăsăm maşinile în apropiere şi plecăm pe jos pe un drum forestier.

Nici nu începem bine şi ne şi taie calea o căprioară. Continuăm pe drumul forestier până ajungem la o intersecţie de drumuri. Aproape este şi un adăpost vânătoresc ce se observă cu uşurinţă din potecă.

Aici trecem apă şi facem stânga. Trebuie să fim atenţi fiindcă imediat trebuie urcat pe o coamă. Marcajul nu e chiar evident, mai degrabă îţi vine să mergi pe vale. Urcuşul până pe coama nu e lung însă e foarte alunecos. Facem ceva eforturi şi până la urmă toată lumea ajunge cu bine.

Ceea ce ne aşteaptă este o frumoasă şi îngustă coamă stâncoasă dar şi împădurită. Urcăm cu mare plăcere mai ales că pădurea e mai rară. Ne oprim în zona unor aşa-zise babe, unde cele două gemene Larisa şi Denisa se urcă fără ezitare.

Poteca va continua apoi cu câteva schimbări de direcţie, toate bine semnalizate. Peisajul este în mare la fel, se merge tot pe câte o muchie îngustă. Începe să se vadă şi ceea ce a mai rămas din cetaea Crizbav, adică un turn.

La final avem de urcat o pantă serioasă la sfârşitul căreia se găseşte un drum forestier aflat în stare excepţională. Urcăm mai întâi pe un vârf aflat în apropiere. Acolo găsim un platou mic şi drăguţ iar după el e o prăpastie considerabilă. Surprinzător pentru nişte munţii cu altitudine mică.

Coborâm de pe acest vârf înapoi în drum şi înainte de a ţine poteca spre cetate facem o pauză de masă. De data asta, fiind a doua zi de Crăciun, fiecare vine cu tot felul de bunătăţi aşa că măcar acum nu trebuie să servim conserve, supe la plic sau alte chestii pe care le luăm de obicei în excursiile pe munte.

Mai avem câteva minute de coborâre până la Cetatea Crizvav. Când să trecem la ea avem o surpriză. Găsim punte destul de îngustă de lemn pusă între două stânci. Nu ştim dacă traversarea ei se poate face în siguranţă însă nici nu avem chef de experimente. Ocolim zona, trebuie un pic de descățărare şi apoi de căţărare.

Cel mai amuzant e modul în care facem trecerea cu Maria. Ordinea este următoarea: mă caţăr, iau copilul, se căţără şi Ramona, îi dau copilul. Peste câţiva paşi ajungem la cetate. Aici se găseşte un loc de belvedere foarte bun însă astăzi vizibilitatea lasă de dorit.

Cetatea a fost aşezată într-un punct strategic deosebit. Este plasată pe o stâncă mare şi e înconjurată aproape peste tot de prăpăstii. Ai senzaţia că te afli undeva la mare altitudine.

Şi acum câte ceva despre satul Crizbav şi Cetatea Crizbav:

Primele atestări comunei datează din perioada romană. Cetatea Crizbav, despre care specialiştii apreciază că a fost construită de romani după ocuparea Daciei, dar atestările documentare certe provin din anul 1335.

Localitatea a fost întemeiată în sec. XIV şi s-a concentrat în jurul cetăţii construite de Ladislau cel Sfânt, regele Ungariei în anul 1080. Cetatea a fost reparată de aristocratul secui Mihály Nemes în anii 1200. Crizbav este renumit pentru răscoalele săseşti din anii 1324, respectiv 1332.

Cetatea a fost utilizată pe post de loc de observaţie în scopuri militare.

Părăsim cetatea şi ne întoarcem la drumul forestier. Eu şi Leo vom merge să recuperăm maşinile, restul grupului va merge pe drumul forestier spre Crizbav unde urmează să fie recuperaţi de noi. Teoretic ei aveau de urmat marcajul cruce albastră.

Împreună cu Leo mergem tare şi coborâm repede. Pe drumul forestier ne ia la întrebări un tip de la Ocolul Silvic, care bănuiește că suntem căutători de comori. No, asta da idee!!! De fapt el era deranjat de faptul că i-am fi deranjat animalele fiindcă în ziua următoare trebuia se se organizeze în zonă o partidă de vânătoare.

Lucrurile nu au mers chiar cum ne aşteptam, grupul mai numeros nu a mai găsit marcajul de la un moment dat şi a coborât probabil pe un alt drum până la Crizbav. Până la urmă totul s-a terminat cu bine şi am rămas cu frumoasă amintire după acest traseu.

Recapitulare:
Rotbav( Liziera pădurii ) - Cetatea Crizbav şi retur
Marcaj: punct roşu
Durata: 6 ore

Toate fotografiile Adaugă un comentariu Înapoi

Abonare RSS Articole Abonare la articole
Nu exista comentarii

Adăugati un comentariu

Citește și alte articole:

Bogdan Balaban - © Copyright 2006 - 2024