Muntii Intorsurii: Vf. Pilisca

Data publicarii: 08 feb 2018

Adesea cind mergi prin locuri multe ajungi sa neglijezi si sa cunosti mai putin chiar locurile de linga casa. Din acest motiv mi-am propus sa merg in Muntii Intorsurii si sa urc pe Vf. Pilisca. Prima tentativa a fost un esec, a trebuit sa renuntam din motive independente de vointa noastra.

Apoi, dupa numai citeva saptamani, domnul Puscarciuc a propus o tura identica. De data asta a fost cu noroc. Ne-am intilnit in satul Dobarlau, unde ne-am lasat si masinile. De acolo am trecut apa pe o punte si ne-am indreptat catre biserica si cimitir. Am iesit din sat pe cimp iar de acolo am luat-o drept catre Manastirea Marcus. La un moment dat trebuie trecuta o zona mlastinoasa. Noi am avut noroc ca a fost frig si era inghetat. Asa ca am traversat zona fara probleme.

Urmeaza un urcus prin padure rara la capatul caruia se gasesc constructiile din jurul manastirii.

Manastirea Marcus are o istorie interesanta: pe locul actuala existat o manastire ce a fost demolata de habsburgi la 1700. Apoi in 1952 s-a mai ridicat o biserica aici. N-a avut zile multe, a fost demolata de comunisti. In 1973, credinciosii din zona au ridicat aici inca o bisericuta. Si asta a fost demolata de autoritatile comuniste. Abia dupa 1990 s-a reusit ridicarea bisericii actuale si a cladirilor din jur.

Pina aici insa nimic deosebit. Locul insa a capatat o faima prin faptul ca maicile de aici au realizat un lucru extraordinar: au luat in crestere la manastire 10 fetite abandonate dupa nastere. Din cite stiu numarul acestora este mai mare in prezent.

Am facut o scurta vizita a bisericii dupa care ne-am vazut de drum. Imediat din spatele bisericii pleaca un drum forestier. Dupa doar citiva pasi calea ne este taiata de o caprioara. Mergem citeva sute de metri ca sa constatam ca locul e chiar populat cu caprioare. Alte doua se sperie de noi si fug prin padure.

Tinem in continuare drumul forestier de culme, trecem peste Vf. Ciret si ne oprim intr-o sa. De acolo coborim in vale si urcam versantul opus. Dam iarasi de drum. Incepem sa avem parte de peisaje faine catre Bucegi si Piatra Craiului. De asemenea este vizibilia cea mai mare parte din Depresiunea Birsei.

 

 

Urcusul este un pic mai greu acum insa frigul de afara nu prea te lasa sa stai pe loc. Ajungem intr-o poiana larga. Panta se domoleste. Strabatem toata aceasta poiana. La final mai este o scurta portiune de urcare ce se termina in Vf. Lui Moghior. Din acest virf se vede foarte bine Vf. Pilisca, tinta noastra de astazi.

Urmeaza o coborire, nu foarte mare. Drumul merge cam pe creasta tinind totusi partea despadurita. Apoi incepem o urcare mai consistenta. Apare si zapada, pe alocuri destul de mare. Dar cea mai mare surpriza este insa un vechi marcaj banda rosie. Acum le avem pe toate.

Tinem drumul insa trebuie sa avem grija fiindca la final acesta ocoleste Vf. Pilisca. La momentul potrivit parasim forestierul si dupa citeva sute de metri ne pomenim pe virf.  Acesta este complet impadurit, asa cum ma si asteptam. Este marcat de o borna geodezica pe care este scrisa si altitudinea 1222m, cea mai mare din Muntii Intorsurii. Chiar ne gindeam ca e oarecum ironic: mai tot drumul a fost prin zone deschise cu vizibilitate, iar la final ajungem pe un virf impadurit.

Facem poza de virf si plecam destul de repede fiindca zona e batuta de vinturi reci. La doar citeva minute iesim din padure si gasim un loc fain de tot. Iese si soarele, nu bate vintul, iar pauza de masa ne umple de buna dispozitie mai cu seama ca domnul Moghior isi face, se pare, tarditionalul numar de standup comedy.

 





De aici si pina la final nu am mai intrat deloc in padure. Traseul este destul de clar. Avem de coborit ceva mai accentuat pina dam intr-o curmatura. De aici este iarasi drum care strabate Dealul Finisoara. Zarile se deschid si iarasi se vede mult in toate partile.





Ultima portiune de traseu o facem pe o scurtatura care ne duce drept in sat. Acolo insa trebuie sa ne orientam un pic prin labirintul de stradute. Nu este greu, reperul principal este biserica. Ajungem cu bine la masini si incheiem excursia.

Traseu: Dobârlău – M-rea Mărcuș – Vf. lui Moghior – Vf. Piliștea – Dl. Finișoara – Dobârlău
Durata: 6 ore

Adauga un comentariu Inapoi

Abonare RSS Articole Abonare la articole

Comentarii: 1

  • Radu Pușcarciuc

    15 feb 2018 15:04:06

    Un fotoreportaj de excepție, cu imagini deosebite - din multe puncte de vedere ! Am spune că și traseul a fost deosebit, dar ... suferim de modestie ! Mulțumim, Bogdan, pentru acest ... remember ! Marelena & Radu Pușcarciuc

Adaugati un comentariu

Citeste si alte articole:

Bogdan Balaban - © Copyright 2006 - 2018