Slovacia: Pestera cu Aragonit Ochtina

Data publicarii: 17 mai 2018

Zona de sud a Slovaciei, numita Karst, este plina de pesteri. Care de care mai frumoase, mai spectaculoase. Din cauza valorii pe care o au multe dintre ele se gasesc in patrimoniu Mondial UNESCO.

Este si cazul Pesterii cu Aragonit Ochtina, din Slovacia. Se spune ca ea este singura de acest fel din Europa. In lume s-au mai descoperit doar alte doua pesteri de acest fel.

Ca sa ajungem la pestera mergem pe un drum sinuos urmand o serie de indicatoare extrem de bine pozitionate. Practic doar daca esti tantalau de-a dreptul poti sa dai gres.

Drumul ne duce intr-o parcare maricica insa aproape goala. Dupa aceea trebuie sa mergi cam 5 minute pe o alee in urcare pina ajungi la o cladire mare, circulara. Aici este intrarea in pestera, aici se pot cumpara bilete.

Si ca veni vorba, programul de vizitare si preturile se pot consulta aici:

http://www.ssj.sk/en/jaskyna/12-ochtinska-aragonite-cave

Ce ar mai fi de spus este faptul ca se intra in pestera cu doi ghizi. Limba folosita este slovaca. Dar primim inainte de a intra si niste foi A4 cu explicatii  in limba engleza. Ca sa faci poze trebuie sa platesti 10 euro insa nu ai voie sa folosesti trepied si nu sta nimeni dupa tine. Turul dureaza cam 40 de minute.

Primul contact cu pestera te descumpaneste oarecum. Trebuie sa cobori o lunga scara de beton faurita in inima muntelui. De acolo trecem printr-o usa  mare si iata-ne in pestera. Senzatia este colosala. Simti ca te afli cu adevarat in maruntaiele pamintului. Practic turul se desfasoara prin niste crapaturi aflate la citeva zeci de metri de la suprafata.

Traseul nu este lung, cam 250 de metri in care se fac numeroase opriri spre a admira cele mai frumoase formatiuni. In total este vorba de 6 sali. Pestera aceasta nu exceleaza prin formatiunile traditionale, stalactice, stalagmite, coloane. Ci prin spectaculoase acumulari de aragonit. Acestea lasa impresia unor fire albe si pufoase. De asemenea pestera este umeda, in multe locuri iti pica apa in cap.

Si cum sa va spun citeva detalii istorice si tehnice:

Peștera a fost descoperită întâmplător de către M.Cangár și J. Prošek, doi angajați ai unei exploatari miniere din Jeslava ce faceau prospectiuni geologice. Asta se intimpla în anul 1954. Peștera a fost apoi explorată de speologi în 1955. Lucrările de amenajare pentru accesul  publicului au început în 1966 prin crearea tunelul de acces lung de 145 m si contructia scarilor. Lucrarile au fost terminate in 1972 si de atunci pestera poate fi admirata de oricine.


Punctul de intrare se afla la 642 m deasupra nivelului mării. Pasajele și coridoarele înguste au fost formate prin acțiuni corozive ale apelor pluviale.

Trei generații de aragonit au fost descoperite în peșteră. Se formează din soluții apoase cu conținut ridicat de ioni de Mg-, Fe- și Mn în condiții de microclimat stabil. Cele mai vechi sunt albe ca laptele si au formă de rinichi. Virsta estimata este intre 121 000 si  138 000 de ani. Cam vechi, nu?

A doua generație de aragonit predomină și apare în cea mai mare parte sub formă de ace de mai multi cm și helicit spirală. Vârsta aproximativa este de 14 000 de ani. Acestea alcatuiesc formațiuni de tip cluster sau dentritice (inclusiv așa-numitele flori de peștera sau antodit), care sunt cele mai spectaculoase pentru vizitatori. Aragonitul din a doua generație este în continuă creștere, menținindu-si culoarea albă și aspectul curat.

Cea mai tanara generatie de aragonit formeaza fasii mici cu diametrul de 2-4 mm (uneori chiar mai mult), creind sporadic helictite miniaturate cu o lungime care nu depaseste 40 mm.

Temperatura aerului în peșteră este între 7,2 și 7,8 ° C, umiditatea relativă între 92 și 97%.

O vizita in Pestera de Aragonit Ochtina cu siguranta iti va lasa o impresie puternica. Ai calatorit in maruntaiele pamantului si ai vazut cu siguranta un peisaj rar si unic.

De altfel daca stau sa ma gindesc, merita sa faci un concediu in care sa iti propui vizitarea celorlalte pesteri, deloc putine dar extrem de spectaculoase. Si de vreti sa explorati aceasta lume aveti la dispozitie informatii foarte bune pe site-ul Societatii Speologice din Slovacia:

http://www.ssj.sk/en/

Adauga un comentariu Inapoi

Abonare RSS Articole Abonare la articole
Nu exista comentarii

Adaugati un comentariu

Citeste si alte articole:

Bogdan Balaban - © Copyright 2006 - 2018