Locuri faine din Bulgaria, episodul 1
Data publicării: 04 iul 2018
Despre Bulgaria am tot scris în ultimii ani. La început am mers acolo cu ceva reticenţă, poate sub influenţa poveştilor din presă care spuneau că bulgării sunt nişte balauri puşi pe jefuit romani. Poveştile sunt întotdeauna parţial adevărate.
Dincolo de asta am descoperit o ţară foarte interesantă plină de lucruri şi de locuri pe care noi în România nu le avem. Astăzi am să vă povestesc despre câteva dintre acestea.
Nikolovo Lipnik Park
Aşa cum probabil intuiţi, este vorba de un parc. Se poate ajunge uşor din România este la 15km de Ruse, la marginea satului şi lacului Nikolovo. În fapt este vorba un parc amenajat într-o pădure însă în zilele noastre locul pare să fi fost abandonat de autorităţi. De aceea se afla într-o stare de degradare.
Pe vremuri existau câteva locuri de joacă pentru copii, foişoare, lacuri, poduri, statui, fântâni arteziene. Acum mai găsiţi câteva căbănuţe, o mică grădină zoologică, nişte lacuri amenajate foarte interesant, cu traversări cel puţin originale. Ce este de reţinut este faptul că la intrarea în parc există o parcare încăpătoare şi că accesul este gratuit.
Lângă parc este un mare lac de acumulare care este folosit pentru antrenamente de canotaj.
Mormîntul tracic de la Svestari
Ei bine asta este un monument de prima mână cu care bulgarii se mândresc. De ceva vreme a fost inclus în patrimoniul Mondial UNESCO.
În zonă există, ca şi în Dobrogea noastră, aşa numiţii tumuli, nişte movile de pământ pe un loc plat. Bulgarii i-au excavat iar în 1982 au găsit acest mormânt tracic excepţional. Le-a atras atenţia o structură de piatră cu totul deosebită. Studiile au scos la iveală o minunăție, un loc de veci al unui conducător de origine geto-dacă. A fost datat în secolele 4-3 înainte de Hristos.
Intrarea costa 10 leva şi se intra numai însoţit de ghid care cunoaşte evident limba bulgară dar şi o engleză foarte aproximativă.
Uşa de la intrare este şi ea de mare efect. Este masivă, confecţionată din metal şi se deschide lent şi încet ca la celebrul indemn Sesam deschide-te! Incinta este climatizată şi monitorizată permanent. Apoi se trece printr-un hol mic în care au mai fost expuse obiecte găsite în zonă.
E de admirat și construcția de beton care a fost ridicată pentru a proteja mormântul. Pe afară a fost din nou pus pământ, pentru a avea aspectul inițial de movilă. Iar ca să vă dați seama de amploarea și respectul acordat proiectului, „sarcofagul” de beton de deasupra mormântului a fost construit în afara acestui loc și a fost mutat pe șine în poziția în care se găseşte astăzi.
Construcția antică are cinci metri înălțime, șapte metri lungime, iar zidurile sunt groase de un metru. Avem trei camere: o antecameră, camera mortuară în față și în dreapta o cameră secundară. Când regele era îngropat, își lua caii preferați în lumea de dincolo. Unul a fost descoperit în stânga intrării, doi în antecameră și trei în încăperea laterală.
Trecând mica antecameră, am fi dat în camera principală. O poartă uriașă sculptată în piatră cu protectoarea Meduza deasupra ușii ar fi stat în fața mormântului regelui; i-ar fi oferit protecție de privirile oamenilor de rând. Această poartă este mutată astăzi în afara camerei de veci.
Două paturi mortuare sunt aici, cel al conducătorului și al soției lui. Deși nu e sigur, soția e posibil să fi fost sacrificată pentru a-și însoți consortul pe lumea cealaltă.
În stânga, dreapta și deasupra mormântului regal găsim zece reprezentări feminine ce ţin mâinile în sus: patru în față, trei pe fiecare laterală. Însă nu toate sunt finalizate semn ca decesul a survenit pe neaşteptate, iar înmormântarea a fost făcută în grabă. Aşa a păţit şi mult mai celebrul Tutankhamon, care a murit foarte tânăr şi cu toate că era atât de bogat, tot a fost îngropat într-o hrubă.
Deasupra mormântului exista și un desen neterminat. Reprezintă o procesiune prin care regele devine zeu nemuritor. Călare, primește coroana de aur de la Zeița Mamă (e însoțită de patru femei purtătoare de daruri și cununi (unii susţin că ar putea reprezenta elementele naturii: aer, apă, pământ, foc).
După ce veți fi vizitat tumulul, puteți urma aleea care ocolește alți doi tumuli din apropiere. Unul dintre morminte este distrus, altul este conservat, dar nu strălucește prin comparație cu cel descris mai devreme.
Monumentul Întemeietorilor Bulgariei - Shumen
Shumen este un oraş tipic comunist. De când veneam cu maşină am remarcat pe dealul de deasupra oraşului o construcţie mare, despre care iniţial am crezut că este o cetate, sau un turn.
Ei bine lângă Shumen se găseşte o cetate dar nu acolo. Ceea ce am văzut noi era un imens monument construit în stil comunist. Oficial se numeşte Monumentul Întemeietorilor Bulgariei şi a fost construit în 1982 pentru a celebra 1300 de ani de la întemeierea primului stat bulgar. Locul nu a fost ales întâmplător fiindcă oraşul se găseşte foarte aproape de Pliska şi Veliki Preslav, primele capitale ale Bulgariei.
Bulgarii nu s-au zgârcit deloc la betoane când au făcut costructia asta impunătoare. De departe s-a dorit ca silueta monumentului să amintească de un leu. Eu zic că nu le-a ieşit.
Nu mai puţin de opt blocuri de beton au fost aşezate în spirale care ar fi simbolizat ascensiunea Bulgariei. Înăuntru sunt nişte statui mari şi ciudate ce amintesc de robotroni, transformers şi alte bazaconii imaginate de creatorii contemporani de desene animate şi filme SF.
Revenind la un ton serios, sunt reprezentaţi următorii:
Hanul Asparuth, întemeietorul primului imperiu bulgar
Tervel, diplomatul
Krum, cuceritorul
Omurtag, ziditorul
Un pic mai departe se afla statuia cneazului Boris, primul conducător creştin, şi a tarului Simeon, care a domnit în veacul de aur, când Bulgaria era una din cele mai puternice ţări europene. La capăt, un panou decorat cu mozaic prezintă trei teme importante din istoria ţării: învingătorii, creştinarea Bulgariei, şi inventarea alfabetului chirilic. Monumentul este dominat de statuia unui imens leu de granit, construit după o imagine din secolul 7, descoperită lângă Stara Zagora.
Pentru cei mai sportivi din fire, la monument se poate ajunge şi pe jos, urcând pe drumul alcătuit din 1300 de trepte.
În apropiere de acest monument se afla şi un Observator Astronomic.
În concluzie, monumentul ăsta este şocant. În ciuda comunismului feroce care a bântuit România, la noi nu s-a construit ceva de genul ăsta. După două-trei zile încă te mai întrebi de fapt, ce naiba ai văzut?
Cetatea Shumen
Primele fortificaţii au fost ridicate de traci, şi întărite de romani, bizantini, şi mai târziu, de bulgari. Cetatea a trecut prin numeroase asedii, dar a fost distrusă aproape în totalitate abia în timpul cruciadelor, de către creştinii care încercau să o elibereze de sub stăpânirea turcească. Astăzi ruinele sale sunt unul din cele mai studiate situri arheologice din Bulgaria. Străzile lungi, care se intersectează în unghiuri drepte trădează trecutul roman al cetăţii. Unul din turnuri a fost refăcut, şi oferă o panoramă frumoasă asupra oraşului nou. Există şi un mic muzeu, în care sunt expuse obiecte descoperite în urma săpăturilor.
Intrarea costă 4 leva.
Orașul Shumen
De asemenea centrul oraşului Shumen este destul de drăguţ. Există o lungă zona de promenadă, cu cafenele, cu restaurante, cu magazine. Paralel cu ea şi mai sus, există o stradă largă cu parcare şi cu clădiri administrative.
Pietonalul se numeşte Slavinski şi începe destul de pesimist. Pleacă de lângă Hotelul Madara lângă care este o construcţie demolată şi un bloc înalt, cu multe etaje, dar neterminat. Pare-se că asta e cea mai înaltă clădire din oraş. După aceea însă plimbarea devine agreabilă iar peisajul seamănă cu ceea ce trebuie să fie.
Către poartea mai înaltă a oraşului se poate ajunge pe scări. Nu lipsesc statuile în stil bulgăresc pe care niciodată nu ştii cum să le abordezi: să le admiri sau să te oripilezi. Pe măsură ce înaintăm locurile devin tot mai bine aranjate, cochete şi curate. Mergem până la capăt şi venim înapoi pe bulevardul de sus. Aici se găsesc clădirile instituţiilor din oraş: Muzeul de Istorie, Biblioteca, Primăria, Tribunalul, Poliţia.
În cursul plimbării ne mai atrage atenţia o statuie de mari dimensiuni care este amplasată cumva în linie cu monumentul ciudat de pe deal.
Un pic în afara centrului se poate vizita şi o moschee. Aşadar, dacă aveţi vreme daţi o raită şi prin oraş că nu e chiar aşa urât cum pare de la distanţă.
Madara
Acest mic sat şi-a câştigat celebritatea datorită unui basorelief sculptat într-o stânca din apropiere: Călăreţul de la Madara, dăltuit în piatră la 23 de metri înălţime. Iniţial, din pozele pe care le văzusem mă aşteptam să fie mare, ca mai toate monumentele din Bulgaria.
Ca să ajungi la el trebuie mai întâi să plăteşti 4 leva şi să urci o grămada de trepte, dar nu chiar 1300 ca la Shumen.
Basorelieful reprezintă un călăreţ care omoară cu suliţa un leu. Se ştie că bulgarii sunt mari amatori de vânătoare de lei :))))
În faţa sa zboară un vultur, iar în spatele său aleargă un câine. Inscripţiile din jur vorbesc despre hanul Tervel, diplomat, şi unul din primii conducători ai bulgarilor. Se presupune că sculptura a fost creată în jurul anului 710
De la treptele care urca până la călăreţ se ramifică poteci care conduc spre alte locuri interesante.
Un indicator ne îndreaptă spre peşteri. O parte din ele au fost sanctuare ale tracilor, iar altele au servit ca adăpost pustnicilor. Peştera cea mare nu este chiar o peşteră, pentru că are o mică lipsă, tavanul.
Revenim apoi la călăreţ şi o luăm pe poteca exact în direcţia opusă. Mergem pe o potecă de pădure şi urcăm uşor. Ajungem la nişte scări săpate în stâncă şi începem să urcăm tare. Cumva parcă îmi aduce aminte de Meteora.
Ei bine de sus priveliştea este tare faină. După o plimbare de câteva minute ajungem la ruinele cetăţii Madara. Zidurile în sine nu sunt atât de spectaculoase, în schimb peisajul merită efortul. În vale se văd ruinele unei vile rustice romane şi un sanctuar, la care n-am mai ajuns, din lipsă de timp.
Chiar în zona abruptă cu stânci observăm o veveriţă. Pare prietenoasă, ceea ce o face pe Maria să o îndemne cu glas mieros:
- Veverițoooo, vino la Bubuluu!
Pliska
Este prima capitală a Bulgariei. Undeva pe un câmp cu o parcare bine amenajata se ridică nişte ziduri albe şi strălucitoare. Cam asta a mai rămas din măreţia de odinioară a unui oraş interesant.
Trecem prin arcul de piatră al unei porţi enorme şi pătrundem în locul unde cândva, mulţimi de oameni forfoteau la umbra zidurilor de apărare. Locul îşi are povestea lui foarte interesantă dar nu vreau să insist pe ea. Nu a mai rămas mare lucru în incintă însă îţi poţi forma o idee despre cum a fost organizat oraşul. De asemenea există şi două clădiri ce găzduiesc expoziţii.
Dar ceea ce mi-a plăcut mie la Pliska nu se afla în interiorul cetăţii. Se mai merge pe jos ori cu maşina încă 2 kilometri de-a lungul unui drum roman. Acolo se afla rămăşiţele unei mari bazilici. Bulgarii au recondiţionat-o şi încearcă să o introducă în circuitul turistic. Nu este prea bine promovată şi se pare că sunt puţini cei ce ştiu de existenţa ei.
Complexul includea pe lângă catedrală, un plat arhiepiscopal şi o mănăstire. Construcţia a fost finalizată în jurul anului 875. Până în secolul XVII a fost cea mai mare basilică creştină din Europa, fiind depăşită în 1629 de basilica San Pietro din Vatican.
Şi ca să vă faceţi o idee despre cum arată, accesaţi linkul de mai jos:
Rezervația Naturală Srebarna
Se găseşte lângă satul omonim aflat pe graniţa cu România în apropiere de Călăraşi. Este formată dintr-un mare lac care este casa unor mari colonii de păsări. Din păcate drumul de acces este un forestier destul de prost care merge prin pădure şi e în cea mai mare parte departe de apă. Există doar câteva puncte de belvedere de unde se pot admira, în sezonul potrivit, păsările.
Există mai multe legende despre originea numelui lacului. Una este legată de un han numit Srebrist, care a murit undeva în apropiere într-o luptă luptă inegală cu pecenegii. O altă vorbeşte despre o barcă plină de argint (srebro în bulgară) care a fost văzută pe lac. A treia legendă pare mai aproape de realitate şi spune că numele provine din reflecțiile argintii de pe suprafața lacului în timpul lunii pline.
- Distribuie pe retelele sociale
Abonare la articole