Bosnia-Hertegovia: La pas prin Sarajevo

Data publicarii: 05 aug 2019

Dupa prima zi de vizita in Bosnia - Hertegovina a urmat deplasarea spre capitala Sarajevo. Asa am facut mai bine cunostinta cu drumurile din aceasta tara si ne-am simtit aproape ca acasa.

Soseaua ne-a purtat de la Bijeljina pe malul raului Drina pentru mult timp. Ba la un moment dat GPS-ul a vrut sa ne treaca in Serbia. Drumul a fost spectaculos, asemanator cu defileul Oltului. Apa mare, sosea ingusta, tunele neiluminate si drum destul prost. Viteza de deplasare a fost in general scazuta.

Apoi, dupa ce am parasit malul Drinei am inceput sa urcam prin Muntii Romanija. Am trecut prin citeva sate de munte, am avut parte si de ceata si de putina ploaie. Dar si soare. Locuitorii din aceste sate se mandresc cu un preparat traditional facut din miel. Desi era perioada pascala la noi, nu am oprit sa incercam. Din lipsa de timp si din cauza ca in general am mers tare incet cu masina.

Ajungem si in Sarajevo. Orasul se intinde pe valea raului Miljaka dar si pe versantii ce strajuiesc aceasta vale. Condusul este o provocare, traficul uneori e de-a dreptul haotic. Locul de cazare este undeva pe deal. Si sa conduci pe deal in Sarajevo e unul dintre testele supreme ale soferilor. Iata de ce:
In primul rind pentru ca strazile sunt inguste. Nu exista o sistematizare cu sensuri unice. Si asta in conditiile in care pe majoritatea strazilor nu incap doua masini.
Unele curbe sunt atit de strinse incit nu poti lua curba dintr-o miscare
Pantele sunt considerabile, cind mergi cu viteza a doua te poti considera norocos
Unele strazi sunt atit de inguste incit trebuie sa rabatezi oglinzile ca sa treci nezgariat

Partea faina este ca dupa ce ne-am perfectionat abilitatile de soferi, la locul de cazare nu gasim pe nimeni. Sunam, nu ne raspunde nimeni. Scriem pe mail. Nimic. Apelam la ajutorul unor localnici foarte amabili, dar tot nu reusim sa dam de gazda. Mai tragem, de timp, mancam, dar ramanem tot fara raspuns.

Asa ca trebuie sa ne reorientam. Mergem la un mall din oras unde avem net gratuit si ne gasim o cazare noua. Apropo, roamingul in Bosnia este foarte scump. Poti plati o mica avere daca vorbesti prea mult la telefon.

In fine gasim cazare cu ceva eforturi, dupa ce am fost refuzati de citeva ori chiar daca locurile de cazare apareau disponibile pe booking.com. La prima vedere cei din Sarajevo nu-s deloc ospitalieri. In fine, ne deplasam la noul loc de cazare. Care e pe versantul opus si trecem iarasi cu succes proba de condus. Aici nimerim o cazare faina, un apartament spatios, cu priveliste minunata asupra orasului. Seara facem cunostinta cu atmosfera din Sarajevo: pe fond sonor de clopote de biserica crestina, muezinul ii cheama pe musulmani la rugaciune. Frumos, nu? Si cand te gandesti ca in Bosnia - Hertrgovia nu demult se facaeau adevarate epurari etnice, masacre si alte trgedii. Nu era mai simplu asa?

De la balconul vilei in care stam studiem orasul printre picaturile de ploaie. Constatam deloc surprinzator ca numarul de moschei si geamii este considerabil mai mare decit al bisericilor.

A doua zi avem parte de ploaie urita si densa. Pina la pranz stam in casa. Intr-o pauza de ploaie mergem catre zona centrala. Sa gasesti un loc de parcare in Sarajevo e comparabil cu a face asta in Bucuresti. Pina la urma oprim intr-o parcare de linga mallul Sarajevo City Center. Si mergem pe jos spre Turnul Avaz, cea mai inalta cladire din Sarajevo.



Urcam cu liftul in virful sau. Trecem prin niste turnicheti si suntem liberi sa admiram de sus capitala Bosniei. Peisajul cred ca este foarte impresionant cind atmosfera este clara si se pot admira muntii din jur.

Din pacate ploaia cea sacaitoare revine si nu avem altceva de facut decit sa ne adapostim in mall. Acolo gasim un restaurant si incercam ceva preparate traditionale.

Revenim la casa noastra de pe deal in speranta ca in ziua urmatoare o sa avem parte de vreme ceva mai buna.

Dimineata e tot ploaie dar asta nu e vestea cea mai proasta. Masina lui Zoli are pana. Cu greu si cu ajutorul unor oameni de treaba reusim sa saltam masina pe cric si sa ii punem o roata de rezerva din aia mica. Si de acum incolo ne punem pe cautat vulcanizari. Pina la urma ne lamureste o fata de la o benzinarie ca nu avem sanse. Este 1 Mai si, ca si in Romania, este zi libera. Cu toate astea gasim  un magazin de anvelope deschis. Din pacate putem cumpara doar cauciucul, nu il si monteaza. Asa ca retinem locul urmand sa revenim in ziua urmatoare.

Din fericire vremea se imbuneaza asa ca plecam iarasi in centru pentru plimbare.

Ne incepem periplul prin Saraevo intr-un loc ce avea sa marcheze pentru totdeauna istoria omenirii. Este vorba de Podul Latin. Practic un eveniment petrecut aici va declansa Primul Razboi Mondial. Arhiducele Franz-Ferdinand, printul-mostenitor al Austro-Ungariei  si sotia sa sunt asasinati la 28 iunie 1914.

Podul este bine ingrijit si pus in valoare. Mai toate grupurile de turisti vin sa il vada asa ca este o adevarata minune sa nu gasesti aglomeratie. Mergem in sus de-a lungul raului pina la cladirea eleganta primariei. De aici ne vom incepe calatori prin orasul vechi, numit Barscarsija.





Strazile sunt inguste si aglomerate insa mai toate te duc in Piata Istorica a orasului. Aici majoritari nu sunt oamenii ci porumbeii. In centrul pietei se gaseste o fantana, unul dintre simbolurile orasului Sarajevo.

Plecam pe strazile inguste pline de magazine de toate felurile. Ne oprim la Moscheea Gazi Husrev. Unde ne mai prinde o ploaie sanatoasa. Ne gasim adapostul intr-un restaurant unde savuram niste burek. Este o mincare traditionala sub forma unei placinte rulate. De regula in interior se gaseste branza sau carne. Eu unul am fost incintat.



Ploaie se domoleste si ne reluam plimbarea prin oras. Ajungem la catedrala catolica Srca Isusova. Este o constructie masiva din piatra foarte bine intretinuta. Intr-o parte, chiar la intrare ne intimpina o statuie de metal al Papei Ioan Paul al doilea, cunoscut pentru eforturile sale de a aduce pacea in perioada razboiului din anii ‘90.

Nu departe se gaseste si catedrala sirbeasca, si ea foare impunatoare si cocheta in acelasi timp. Inauntru e liniste, foarte putina lume.



 

Revenim langa rau si de data asta mergem in sensul de curgere spre un pod cu un design interesant. Dar pina sa ajungem la el ne atrag atentia niste cladiri impunatoare Biblioteca din Sarajevo, Facultatea de Teatru, Liceul Safvet-beg Bašagić, Universitatea din Sarajevo.





 

Si in final ajungem si la podul cel interesant, ce se numeste Festina Lente. Ne atrag atentia citeva statui suspendate deasupra apei. Apoi aveam sa ne lamurim ce-i cu ele. Dupa ce trecem podul ne oprim la usa Academiei de Arte Frumoase. Podul si statuile de pe rau sunt creatia studentilor de aici.

Si acuma vine surpriza si mai mare. In fata academiei sunt niste panouri mari care elogiaza cercetatorii si inventatorii romani. Aceasta expozitie a fost inaugurata pentru serba cumva faptul ca Romania detinea in aceasta perioada presidintia rotativa a Uniunii Europene. Sunt prezentate si personalitati cunoscute ca Henry Coanda, Aurel Vlaicu, Traian Vuia, Herman Oberth, Ana Aslan dar si mai putin cunoscute: Nicolae Teclu, Elisa Zamfirescu, Teodor Dragu, Ion Bascan. Totusi, citind aveam sa descoperim punctul comun: niciunul nu si-a facut studiile in Romania.

 

Stam o vreme pe pod unde sunt puse strategic doua bancute. Apoi venim pe linga apa pina la parcul Ad Medjan. Din drum admiram Sinagoga. Deci Sarajevo are de toate in materie de lacase de cult. Asa cum observam si zilele trecute moschei si geamii sunt cu nemiluita.

 

Si intram si noi intr-o moschee. Este numita Moscheea Imparatului si pare sa fie celebra in Sarajevo. Nu am inteles de ce , fiindca nu are nimic special. In schimb  cimitirul din curtea ei mi s-a parut cu adevarat interesant. Pietrele funerare aveau forme faine. Se pare ca forma pietrei spune mai multe despre rangul celui ingropat.

Si unde mai pui ca pe o latura a cimitirului era si un cos al unui cuptor de tip industrial. N-am reusit sa aflu care e si povestea lui.

Moschea imparatului a fost prima moschee construita dupa cucerirea otomana. Asadar un simbol al noii stapaniri de atunci. A fost construita in 1457 in onoarea sultanului Mohamed Cuceritorul.

Iesim de la moschee si mergem spre deal. Ne atrage atentia o biserica vopsita in rosu. Numele ei este Sf. Anton.

 

Din loc in loc veti gasi in Sarajevo niste pete rosii pe asfalt. Ele fac parte dintr-un memorial dedicat celor ce au murit in razboiul din anii 1990. Tot acest ansamblu format din peste 200 de asftel de puncte se numeste Sarajevo Roses.

Pe strada cu biserica se afla fabrica de bere Sarajevska. In incinta ei se gaseste un muzeu si bineinteles o berarie. Muzeul din pacate era inchis insa nici beraria nu e de neglijat. Este o incapere cu decoratiuni de tip baroc. Un loc potrivit sa mananci ceva si sa bei o bere dupa o zi lunga de umblat. Am incercat mai multe sortimente, berea s-a dovedit a fi proaspata si buna.

Fabrica de bere Sarajevo a fost fondată pe 24 mai 1864, iar istoricii o consideră cea mai veche fabrică industrială din Bosnia și Herțegovina. Este singura fabrică europeană a cărei producție a fost neîntreruptă în timpul Imperiului Otoman și în timpul Monarhiei austro-ungare. În 1907, Sarajevska a devenit cea mai mare fabrică de bere din Imperiul Austro-Ungar.

Chiar și în cea mai dificilă perioadă, în timpul agresiunii asupra țării din 1992 până în 1995, Berăria Sarajevo nu a încetat producția. Clădirea fabricii de bere Sarajevo este una dintre cele mai atractive clădiri din Sarajevo, cu un stil arhitectural care este un amestec de design oriental și clasic european.

De vorba, la masa, cu o bere buna in fata. Astfel s-a s-a incheiat periplul nostru prin capitala Bosniei si Hertegovinei.

 
 

Adauga un comentariu Inapoi

Abonare RSS Articole Abonare la articole
Nu exista comentarii

Adaugati un comentariu

Citeste si alte articole:

Bogdan Balaban - © Copyright 2006 - 2019