În ţara noastră există o localitate care avea în vremurile trecute o faimă tristă din pricina unui combinat mamut care producea, pe lângă negru de fum, o poluare de toată frumuseţea. Ţin minte şi acum că în timpurile în care eram copil şi mergeam la ţară, la Sălaj, tot timpul rămâneam impresionat de negrul ce acoperise dealurile, pădurile, străzile şi acoperişurile caselor. Acest loc se numea Copşa Mică.

- Bine, bine, dar, dacă aici e Copşa Mică, atunci unde este Copşa Mare?

Asta e genul de întrebare la care părinţii se blochează şi îţi răspund instantaneu cu un zâmbet. Aveam să aflu, la aproape 30 de ani că întrebarea mea de copil avea sens. Copşa Mare este un sat situat tot în judeţul Sibiu aproape de Biertan, numai 2km separând cele două localităţi. Drumul de la Biertan la Copşa Mare mi-l imaginez frumos pe bicicletă, e de trecut un deal iar priveliştea asupra fostului sat săsesc este uluitoare.


Biserica fortificată, aşezată pe un loc mai înalt de la marginea satului domina împrejurimile lăsând impresia că am ajuns într-un loc de basm. Satul se întinde de-a lungul unei văi având două străzi principale paralele şi, tipic aşezărilor săseşti, foarte late.

Ca să ajungem la ea avem de coborât dealul pe o serpentină largă, asfaltată. Avem bucuria de a găsi cetatea deschisă. Intrarea e impresionantă. Se urcă neaşteptat de mult până să ajungem la sala propriu-zisă a bisericii. Din păcate prea multe lucruri nu au mai rămas aici. Podeaua de lemn a fost înlocuită de pietriş şi cărămizi ceea ce îi dă o notă aparte.

Băncile sunt simple la fel ca şi amvonul care nu excelează prin decorațiuni. Cu toate acestea însă biserica are un aspect foarte îngrijit, semn că oamenii ce se ocupă de ea o fac bine, cu puţinele posibilităţi pe care le au. Altarul şi tot ceea ce ţine de zona aceasta se află şi el în stare foarte bună.


Orga din păcate este defectă, claviaturile sunt în stare avansată de degradare. Oare când s-a auzit cântecul ei ultima oară?

Puţină istorie
Copșa Mare(Grisz-Kopesch în dialectul săsesc sau Nagykapus în limba maghiară) avea în administrare numeroase plantații viticole. Remarcăm, privind dealurile din zonă, că încă se mai păstrează urme ale acestor mari întinderi cultivate odată cu viţa de vie.

Documentele atestă faptul că pe la începutul secolului al XIV-lea slujbele erau oficiate într-o bazilică gotică cu trei nave, însă un document din 1283 aduce cu sine ipoteza existenței unei bazilici mai vechi.


Ca în multe alte cazuri, și bazilica de aici a suferit numeroase transformări de-a lungul vremii datorate situației politice și economice din Transilvania. Această comunitate a cunoscut o ascensiune economică destul de rapidă i-a determinat pe locuitorii din Copsa Mare să iși dorească o biserică la fel de mare si de frumoasă ca a vecinilor din Biertan. Se pare ca o parte din meșterii constructori de la Biertan au lucrat și în șantierul de aici.


Inscripția de pe ancadramentul sacristiei, menționează anul de încheiere al lucrărilor: 1519, adică la 4 ani după ce se terminase și construcţia bisericii de la Biertan.

Oamenii de aici au inițiat un plan grandios de construcție a bisericii, însă din păcate contextul nu a permis realizarea lui. Tot ceea ce s-a putut face a fost mărirea corului și alipirea sacristiei pe peretele nordic. După ce Transilvania a intrat sub suzeranitate otomană în urma înfrîngerii de la Mohacs (1526) lucrările au fost abandonate pentru o bună perioadă de timp fiind reluate abia la începutul de secol al XVIII-lea.


Din păcate nici de data aceasta planurile nu au putut fi duse la bun sfârşit fiind zădărnicite de un mare cutremur în anul 1802 care a avariat considerabil biserica. S-a deschis după aceea un şantier de reparaţii. Din această perioadă datează o parte din colateralele desființate în secolul al XVI-lea și tribuna pentru orgă aflată în partea de vest.

Fortificația
Construcţia zidului a fost începută la în primii ani din secolul al XVI-lea. Pe colțul de nord se află un turn aproape pătrat pe două niveluri, prevăzut cu maşiculiuri asemănătoare celor de la Biertan. Un astfel de turn se află și pe colțul sud-vestic. De-a lungul zidului au fost construite cămări de provizii. Din păcate acestea nu se mai păstrează pentru că au fost demolate.



Cum ajung la Copşa Mare
1. Se poate ajunge la Copșa Mare de pe DN 14 (Mediaş - Sighişoara) pe două căi diferite: trecând prin localitatea Valchid pe un drum de 10 km neasfaltat, dar bun (în octombrie 2009)
2. Tot de pe de pe DN 14 (Mediaş - Sighişoara) în localitatea Șaroș pe Tîrnave se face un drum asfaltat care duce la Biertan, iar de acolo, tot pe un drum asfaltat se ajunge la Copşa Mare după 4km. Porţiunea de drum Șaroș pe Tîrnave - Copşa Mare se afla în stare bună.

Cheia o găsiţi la casa 237 aflată chiar lângă biserică.