Biserica fortificata de la Valchid

Data publicarii: 23 nov 2009

Click aici pentru a vedea galeria completa de fotografii

Tot calatorind in zona marginita de Sighisoara si Medias am ajuns la Copsa Mare. Un domn in virsta m-a indrumat sa merg sa vad si cetatea si biserica - cetate din satul alaturat, Valchid. Asa am ajuns in acest sat.

Nu a fost greu sa gasim cheia, a fost nevoie sa rugam pe cineva care sade chiar vis-a-vis de biserica, la o casa vopsita in verde. Satul pastreaza si astazi urmele vietuirii sasilor cea mai evidenta dintre acestea fiind ulita extrem de larga si casele cu porti inalte.



Intram in incinta cetatii pe sub un turn-poarta-clopotnita care de afara parea destul de avariat. Interiorul cetatii insa e tare frumos. Zidurile inalte cam de 4-5 metri adapostesc o alee frumoasa plina cu flori si o biserica veche care nu are turn. Din fericire in biserica nu e frig, cei ce vad d cetatea au avut inspiratia sa lase usa deschisa, ceea ce ne-a ajutat sa zabovim mai mult in interior.

Inauntru biserica pare incremenita in uitare. Un altar de dimensiuni reduse iar deasupra lui ceea ce a mai ramas din orga. Lipsesc multe tuburi iar cele ramase au tristul destin de a asista la degradarea ce a pus stapinire pe acest lacas. Picturile de pe galerie se afla insa in stare buna. La fel de bine ingrijit este si amvonul.



In jurul bisericii se mai gasesc si alte turnuri insa nici unul dintre ele, nu este vizitabil, exceptind turnul pe sub care am intrat.

Putina istorie
Numele satului apare intr-un document datat 21 decembrie 1390, cind Papa Bonifaciu al IX-lea a acordat o indulgență bisericii parohiale a Apostolului Andrei din Waldhütten(Valchid), nume care s-ar putea traduce drept Colibele Pădurii. Comuna nu este localizata cu rigurozitate: Transylvaniensis diocesis, adică în dioceza Transilvaniei.

Biserica
Această dată (21 decembrie 1390) ar putea coincide cu începerea construirii bisericii-sală. Biserica este construită în stil gotic și nu are turn. Anul 1507, inscriptionat pe peretele de sud al corului, sub streașină, indică probabil momentul ridicării bolții corului, o boltă semicilindrică cu penetrații, îmbrăcată într-o rețea nervuri in forma de romb. Edificiul este îngust, lung și înconjurat de zece contraforturi, care sprijină pereții sălii. Alțe cinci contraforturi întăresc colțurile absidei pentagonale. Între doua contraforturi ai peretelui de nord al corului a fost construită o sacristie care nu s-a mai pastrat.



Orga a fost asezata în cor, deasupra altarului. La claviaturi se ajunge urcind o scara abrupta din lemn. Din pacate orga de la Valchid nu mai este in stare de functionare.

Bolta bisericii s-a prăbușit in urma unui cutremur ce a  avut loc in anul 1916 și a fost înlocuită cu un tavan de scânduri. Ferestre se mai păstrează numai în frontonul vestic și în peretele de est al corului, fiecare având câte patru lobi traforați. În secolul al XIX-lea a fost construită la vest și “Tribuna Băieților”, restaurată în 1922, iar de-a lungul peretelui de nord s-a ridicat o altă tribună, susținută de două arcuri din cărămidă între pilaștri, cu o balustradă de lemn pictată, care datează din 1871.



Pe fațada înnegrită de fum de la vest se află portalul principal. Portalul de sud are o intrare simplă și rectangulară, find protejat de un mic portic cu boltă în cruce și de un acoperiș în formă de șa. Intrarea din nord a fost zidită.

Fortificatia
Incinta din gresie brun-roșcată și gri-galbenă este aproape dreptunghiulară, fiind modificată doar prin retezarea colțului din sud-vest, pentru a se adapta cursului pârâului. Zidurile au fost ridicate la începutul secolului al XVI-lea. Marile cantități de piatră folosite la construirea fortificației au fost aduse din valea Lapes (Lăpușului), zonă pentru care comunele învecinate (Copșa Mare, Mălâncrav și Noul Săsesc) au dus o luptă seculară și care a fost atribuit când uneia, când alteia, sau împărțit între ele. Gresia de la mai toate construcțiile monumentale din împrejurimi a fost adusă din această vale.

La alte biserici fortificate, care se află pe teren plat în mijlocul așezării, turnurile străjuiesc deobicei colțurile patrulaterului incintei, dar la Valchid ele sunt așezate în centrul laturilor, ieșind foarte putin în interior, drumul de strajă continuindu-se peste fațadele turnurilor. Turnul din sud s-a prăbușit la cutremurul din 1916. Cu excepția turnului din vest, celelalte au parterul boltit, etajele superioare fiind, la toate, separate prin platforme de bârne. Inițial, nu se intra în etajul doi turnurilor decât prin drumul de strajă. Turnul din est, al cărui coridor este boltit în cruce, străjuiește poarta de intrare. Accesul în turnurile de apărare se face astăzi printr-o scară dispusă în grosimea zidurilor.



Terenul din colțul de nord-est al cetății a fost loc comun de înhumare, mulți localnici căzând victime molimelor sau războaielor. Un asemenea masacru pare să se fi întâmplat aici în timpul războiului civil din mai 1605, când trupele voievodului transilvănean Ștefan Bocskay, adversar al Habsburgilor, au incendiat comunele Valchid, Copșa Mare, Richiș și Saros.

Cum ajung la Valchid:
Se poate ajunge la Valchid de pe DN 14 (Medias - Sighisoara) intre localitatile Dumbraveni si Danes exista un indicator spre Valchid pe un drum lung de 6 km, neasfaltat, dar bun (in octombrie 2009).


Toate fotografiile Adauga un comentariu Inapoi

Abonare RSS Articole Abonare la articole
Nu exista comentarii

Adaugati un comentariu

Citeste si alte articole:

Bogdan Balaban - © Copyright 2006 - 2017