Biserica fortificata de la Dealu Frumos

Data publicarii: 09 mar 2010

Click aici pentru a vedea galeria completa de fotografii

De vii de la Agnita, din Tara Hartibaciului spre Tara Fagarasului, dupa un deal frumos te intimpina o cetate mare ce a adaposteste o biserica. Privelistea in sine e foarte suprinzatoare fiindca te trezesti deodata fata in fata cu zidurile inalte si albe.  Am avut placerea de a vedea biserica fortificata de la Dealul Frumos la a doua tentativa. Am fost insoti de domnul profesor Marcel Nemeti.

Dinsul ne deschide usa cetatii si ne invita inauntru. Ca de obicei, in curtea interioara e o atmosfera linistita. Aflam primele detalii privind istoria acestei asezari si a cetatii. Ni se arata mai intai exteriorul, ni se arata sapaturi arheologice recente care au dus la desoperiri interesante: fragmente din vechea basilica romanica, citeva morminte.



Facem un inconjur al bisericii. Domnul Nemeti cunoaste toate detaliile acestei cetati si este bucuros sa ni le impartaseasca si noua, bieti turisti necunoscatori. Intram si in interior printr-o usa aflata in stinga altarului. Si aici povestile devin si mai fascinante.

Ca si la Merghindeal, in incinta bisericii exista odata o fantana, doar ca locuitorii cetatii au hotarit la un moment dat sa o astupe. Rolul acesteia este evident: in vreme de asediu era important sa fie asigurata o sursa de apa intrucit organismul uman, desi fara mincare e capabil sa reziste o perioada indelungata, fara apa nu o poate duce prea mult. Aflam ca toate bisericile-cetate din Transilvania aveau o astfel de sursa de apa, fie in interiorul bisericii, fie in curtea interioara a cetatii. 

Biserica impresioneaza prin masivitatea coloanelor, la ele ti se opreste privirea de cum intri. Pe ele se sprijina tot acest edificiu. Tavanul este la inaltime mare si este decorat cu retele de nervuri care ne pot duce cu gindul la o pinza de paianjen sau la o un fagure creat de albine. Cea de aici este vopsita in culori pale care nu produc un contrast puternic cu varuiala de pe pereti si de aceea impactul vizual este usor estompat.



Aflam ca fiecare membru al comunitati sasesti avea locul sau in biserica, in functie de virsta sau stare civila.  Spre vest avem o tribuna de lemn unde este gazduita si orga. Concertele sunt mai rare in zilele noastre insa orga este intretinuta si poate face fata oricind. Tribune exista, de asemenea, si partile laterale ale navei. Tot pe partile laterale sunt expuse citeva steaguri vechi. 



Amvonul este construit din lemn si e simplu in aparenta. La o privire mai atenta descoperim niste inscriptii cu litere aurii.  

Altarul nu impresioneaza prin dimensiuni ori prin alte elemente decorative. Cu toate acestea este bine intretinut, pictura este curata,limpede, iar ceea ce mi-a atras atentia din primul moment au fost cele doua "vaze" care flancheaza pictura din centru. 

Odata peretii acestei biserici erau pictati, asemenea celor din bisericile ortodoxe, insa odata cu Reforma s-a dispus acoperirea frescelor sub pretextul ca deviau atentia credinciosilor de la serviciul religios. Din pacate nu a mai fost posibila restaurarea nici uneia din scenele ce impodobeau cindva biserica-cetate de la Dealu Frumos. 

Intr-o incapere aflata deasupra intrarii si la care se ajunge urcind pe o scara de lemn a fost amenajat un mic muzeu, cu unelte traditionale, costume sasesti, carti vechi, fotografii. Cei care au bunici la tara sau vietuiesc in mediul rural sigur sunt familiarizati cu grebla, furcoiul, secera, cursa de soareci, roata, furca si fusul, lampa, rindeaua, fierul de calcat cu carbuni, covata.

Domnul profesor alege de undeva din raft un obiect:
-    Stiti ce e asta?
-    Nuu! raspundem in cor, ca la scoala.
-    Obiectul asta este reprezinta un mic pas in procesul de emancipare al femeii. Pe vremuri femeile aveau nevoie de ajutorul barbatilor pentru a se descalta de cizme. Ele au confectionat acest obiect din lemn care inconjoara cizma. Se fixeaza cizma, se executa o miscare brusca din calcai si apoi se da jos cizma. Asadar e un fel de aparat pentru descaltat!

Domnul Nemeti ne spune a trebuit sa faca eforturi considerabile pentru a-i convinge pe unii sateni sa doneze aceste obiecte pentru muzeu.


Putina istorie( sursa: panoul informativ aflat in exteriorul cetatii):

La Dealul Frumos este mentionata înca din prima jumatate a secolului al XIII-lea o bazilica romanica, din piatra bruta, cu trei nave, cu corp patrat, cu absida semicirculara, cu stalpi si arcade. Aceasta bazilica insa nu avea clopotnita. Din structura initiala se mai pastreaza doua arce, impreuna cu stilpii de sprijin din partea de sud, de sub turnul clopotnitei, si citeva mici ferestre rotunde aflate in podul bisericii, care asigurau iluminarea navei principale. 

In jurul anului 1500 sunt efectuate o serie de modificari. Odata cu aparitia si raspindirea armelor de foc, a fost necesara construirea fortificatiilor si a turnurilor de aparare.



Traveele laterale au fost în altate si boltite asemenea navei centrale, iar arcadele ramase în nava centrala au fost transformate în arc frint. Navele laterale pastreaza boltile cilindrice incrucisate, imbogatite cu retele de nervuri incrucisate. Nervurile celor cinci bolti ale navei sunt facute din argila.

Pe latura de nord a corului va fi construita o sacristie. In nava centrala va fi construit turnul clopotnita, avind si rol de turn de aparare, cu pereti grosi de pina la 2m si inaltime de 23m. Primele doua nivele nu aveau ferestre, apoi, la nivelul urmator apar gurile de tragere. Clopotele se pare ca se aflau la cel de-al patrulea nivel, iar la etajul urmator se afla ceasul. La ultimul nivel exista o galerie de straja.

Un turn de aparare similar va fi ridicat peste cor , insa acesta are un etaj mai putin. Si acesta are galerie de straja si acoperis in forma de piramida.

Biserica este inconjurata de un zid dreptunghiular inalt de 4-5m, echipat cu guri de tragere. In cele patru colturi sunt construite turnuri de aparare iesite in exterior, prevazute cu locuri de tragere si acoperite intr-o singura parte, foarte asemanatoare cu cele de la Cloasterf, de exemplu. Turnurile sunt echipate cu jgheaburi, iesite spre exterior de unde se turna smoala clocotita.

Intre 1520 si 1522 zidul exterior va fi darimat pentru a se mari curtea cetatii.Sunt construite ziduri cu 10m mai la sud. In coltul sud-estic al incintei marite va fi construit un turn de aparare pentagonal. Alaturi de turnul de nord-est  a fost facut un turnulet de intrare pe doua etaje, intrare care astazi este inchisa cu o usa din feronerie.  

Pe la 1647 zidul de nord va fi mutat cu 5m in afara. Pe acesa latura a fost construita o casa fortificata cu doua niveluri, cu guri de tragere. Aceasta se pare ca era incalzita , judecind dupa cosul de fum. Acestei cladiri ii va fi adaugat un turn patrat, care mult mai tirziu ( in anul 1914 ), a fost încorporat într-o noua sala comunala. Sub fundatiile acestui turn a fost descoperit cimitirul primei bazilici.

Incepind cu anul 2003 cetatea este data in comodat Universitatii de Arhitectura Ion Mincu din Bucuresti pentru a o proteja si pentru a realiza un centru universitar de studii.



Cum ajung la Dealu Frumos: Din DN1 Brasov - Sibiu in localitatea Voila se face un drum spre Agnita. Se traverseaza pe rind satele Cincsor, Cincu si Merghindeal, urmatoarea localitate intilnita fiind Dealu Frumos. Bineinteles puteti porni si din Agnita primul sat intilnit este Dealu Frumos.

Toate fotografiile Adauga un comentariu Inapoi

Abonare RSS Articole Abonare la articole

Comentarii: 2

  • Stefan Epure

    02 aug 2011 12:51:07

    Foarte frumos. Duminica trecuta am incercat sa vizitez biserica,insa nu am reusit. Nu am stiut unde putem gasi persoana care ingrijeste lacasul. Poate data viitoare. Oricum locul este incantator.

  • Bogdan

    09 aug 2011 07:29:38

    Stefan, noi am avut noroc din prima. Trebuie sa insisti, asta e o biserica frumoasa si merita sa intri si inauntru.

Adaugati un comentariu

Citeste si alte articole:

Bogdan Balaban - © Copyright 2006 - 2017