Biserica evanghelica de la Herina, judetul Bistrita-Nasaud

Data publicarii: 15 feb 2011

Click aici pentru a vedea galeria completa de fotografii

Intr-o toamna tirzie mergeam cu masina dinspre Bistrita spre Regin. Drumul strabatea sate, dealuri si paduri. La un moment dat, in fata ochilor imi apare o biserica impunatoare de mari dimensiuni asezata parca anume spre a fi admirata.

Ne oprim si dupa ce deranjam citiva sateni ajungem la casa care trebuie. Aici se afla cei ce au in grija acest frumos si impresionant monument. Ghidul nostru este un baiat scund care nu isi arata virsta. Noi ne gindeam ca e prin clasa a V-a sau a VI-a asa ca mare e surpriza cind aflam ca invata la un liceu din Bistrita.



In fata noastra se deschide o usa din lemn masiv aflata sub un portal cu arce semicirculare. Interiorul se dovedeste a fi la fel de bine ingrijit cum este si exteriorul. Ba mai mult, senzatia pe care o ai dupa ce intri este aceea ca te afli intr-o galerie de arta moderna. Interiorul bisericii este decorat de picturi, lucrari de grafica expuse cu maiestrie. Cu siguranta tot aranjamentul de aici a fost gindit de un designer cu experienta.

Lucrarile au fost realizate de catre pictorul Stefan Caltia care , in anul 2006 a avut ideea de a realiza o expozitie in acest spatiu mai putin conventional. Iar aceasta expozitie a devenit, din fericire, una permanenta.



Intrarea ne este vegheata de doi ingeri ce ne privesc din lateral. De undeva de sus este suspendat un tablou dominat de un rosu aprins dar care este destul de abstract.

Pasim pe centru printre bancute de lemn tacute vopsite intr-un maro inchis. Pe laterale exista mai multi piloni albi, masivi. Pentru a ajunge la altar e nevoie sa fie urcate mai multe trepte. Pe acestea au fost asezate tablouri mici, majoritatea infatisnid portrete si natura. De o parte si de alta a altarului se afla doua tablouri de mari dimensiuni infatisind doi arhangheli.

Altarul este extrem de simplu, de mici dimensiuni si infatiseaza scena crucificarii. In partea stinga altarului se mai pastreaza un fragment de pictura murala.



De-a lungul a doi piloni atirna de asemenea tablouri.

Culoarea dominanta a interiorul este albul. Alb este si amvonul de piatra si alba este si tribuna din partea de vest si scara de acces la tribuna. La tribuna este istalata orga. Din cind in cind in acest loc se tin concerte. Slujba se face doar o singura data pe an, fiindca sasii au parasit satul dupa 1990. Acum in sat se mai afla doar o singura femeie de origine saseasca.

Scara urca la tribuna pe linga perete si este destul de atipica. Porneste de undeva din partea centrala a laturii nordice. Peretele de linga ea este de asemenea decorata cu portrete dispuse si ele..tot in scara.



Un alt element care merita amintit este tavanul. Acesta este vopsit in rosu, este casetat si decorat cu motive geometrice.

Putina istorie( sursa: panoul informativ aflat in biserica )
Ctitorie nobiliara putind hramul Sf. Apostol Petru , biserica din Herina este unul dintre cele mai importante si reprezentative monumente ale stilului romanic din Transilvania. Construita din caramida, pe o fundatie de piatra, biserica apartine tipului basilical cu nava centrala inalta flancata de doua turnuri masive pe fatada de vest. Spre est nava centrala se incheie cu o absida semicirculara precedata de un cor scurt, careia ii corespunde, in navele laterale absidiole amenajate in grosimea peretilor.

Solutiile constructive, cu o tribuna pe latura de vest, stilpi reuniti prin arcade treptate intre nave, cu profile diferite de la o pereche la alta, expresivitatea volumelor si plastica fatadelor exprima limbajul artistic propriu arhitecturii romanice, neafctat de refaceri si modificari ulterioare.



Navele sunt īmpărţite prin stālpi zvelţi, din care doar cei dispuşi faţă īn faţă au secţiuni similare. Trataţi decorativ, aceştia contribuie la īnviorarea spaţiului şi alături de ferestrele mari şi modul īn care acestea se deschid, asigură iluminarea īntregului interior şi conferă unitate spaţiului liturgic.

stālpii care depsrt navele īşi modifică aspectul de la pereche la pereche. Prima pereche are o secţiune īn formă de cruce, īn corespondenţa arhivoltelor, perechea proximă are secţiune octogonală, următoarea circulară şi ultima dinspre est pătrată, cu caneluri de pilastru antic.

Altă particularitate o constituie arcurile de degajare din pereţii navei centrale de deasupra arcadelor. Aceste arcuri se deschid spre podul navelor laterale şi formează un fel de pseudotribune. Faţadele bisericii din Herina sunt, īn ambianţa transilvăneană, excepţional de bogat decorate. Portalul de vest (tocul de piatră al uşii propriu-zise a fost refăcut īn epoca gotică) avea o ambrazură profilată cu pilaştri şi colonete angajate, dar nu se mai păstrează decāt arhivoltele. Semnificativă e īncadrarea portalului cu două nişe.



Istoria monumentului este strins legata de cea a localitatii in care a fost ridicat. Herina a apartinut din punct de vedere adminsitrativ de comitatul Dabica, aflindu-se pe pamint nobiliar spre deosebire de satele din jur, care se aflau pe pamant regal care vor forma districtul sasesc al Bistritei.

In 1200 Herina se afla in stapinirea puternicei familii nobiliare Kacsis care a stapinit-o pina in anul 1228 cind contele Simon de Kacsic, considerat ctitorul acesteti biserici, este ucis in lupta, iar mosia este atribuita episcopiei catolice din Alba Iulia.

Un document din anul 1246 ne informeaza ca in urma expeditiei tatare din anul 1241 satul a ramas puternic depopulat motiv pentru care regele Bela al IV-lea acorda o serie de inlesniri celor ce accepta sa se stabileasca in localitate. Se pare ca biserica a fost construita intre anii 1250 si 1260 judecind dupa caracterele stilistice ale bisericii īn cadrul arhitecturii transilvănene cunoscute.  Masurile de incurajare a popularii mosiei sunt intarite de regalitate in anul 1282, semn ca refacerea demografica a localitatii decurgea greu.



In urma unor schimburi, in anul 1382 Herina trece in proprietatea regelui. Acesta avea sa o doneze in 1395 unor familii nobiliare. In 1402 satul intra in stapinirea familiei nobiliare Hann de Sintereag, dupa care, in anul 1411, ajunge in proprietatea lui Farkas de Sasarm. In secolele urmatoare familia apare in documente sub numele de Farkas de Herina. Curtea nobiliara se afla in vecinatea bisericii.

In anul 1533 un document il aminteste pe Andreas Boyer de Herina drept administrator al curtii nobiliare ridicate  aici.

Biserica a apartinut de decanatul Teaca pina la 1872 cind este arondata de capithulul Bistrita. Dupa o serie de reparatii si amenajari in anii 1692 si 1748, in secolul al XIX-lea starea bisericii ajunge intr-o situatie atit de rea incit se impune inchidrea ei pentru ca exista pericol de prabusire. Lucrarile de restaurare au durat 11 ani, intre 1887 si 1898 perioada in care au fost desfacute si apoi recladite prin adaugarea ultimului nivel, turnul sudic si frontonul de vest. Portalurile de pe partile de sud si de vest au fost si ele inlocuite cu o pietrarie care copiaza vechile ancadramente degradate.

Ultimele lucrari de restaurare s-au realizat intre anii 1994 si 1999 dupa un proiect elaborat de arhitectul Hermann Fabini din Sibiu cu fonduri de la Ministerul Culturii, de la Fundatia HOG a sasilor din Herina si de la Consiliul Judetean Bistrita-Nasaud.

Cum ajung la Herina:
Satul Herina se afla la 17km de Bistrita pe drumul national ce leaga Bistrita de Reghin.


Toate fotografiile Adauga un comentariu Inapoi

Abonare RSS Articole Abonare la articole

Comentarii: 1

  • Velculescu Catalina

    21 oct 2017 16:25:44

    Va felicit pentru aceste pagini

Adaugati un comentariu

Citeste si alte articole:

Bogdan Balaban - © Copyright 2006 - 2017