Cascada Vinturatoarea ( Muntii Cernei )

Data publicarii: 02 mar 2011

Click aici pentru a vedea galeria completa de fotografii

Cascada Vinturaratoarea se bucura de o buna notorietate in Valea Cernei. Am vizitat-o anul trecut, in august, cu prilejul celebrului cantonament din vestul tarii. In fapt este singurul traseu pe care am mai intilnit si alti turisti.

Intrarea in traseu se face pe la coada lacului de acumulare, cam 13 km de Herculane spre Baia de Arama. Locul este bine semnalizat de o sageata indicatoare( cruce rosie - o ora - o ora si jumatate ) si de un pod din beton. Trecem podul, gasim loc de lasat masina dupa care stam si ne uitam dupa marcaj. Nu-l gasim dar in apropiere sunt niste muncitori care lucreaza la o casa. Ei ne lamuresc repede pe unde e poteca. Marcajul e in buna stare insa ne ia tare de la inceput. Urcam abrupt pina ajungem intr-o mica poienita unde ne tragem sufletul.


Urmatoarea portiune e cam la fel de grea insa eram constienti ca privilegiul de a vedea cascada se va obtine doar cu multa transpiratie.


Poteca este bine bătătorită si pe alocuri a fost consolidată cu piatră de către grăniceri români ai fostei frontiere. Treptat panta se mai domoleste iar noi intram intr-o zona cu pietre mari, ciudate pe care cineva pare sa le fi sculpatat si apoi le-a asezat una peste alta.


Incepem sa auzim vuiet de ape semn, ca suntem pe drumul cel bun si ne apropiem. Poteca ne scoate intr-un punct de belvedere aflat pe o stinca mare. Putem privi spre Valea Cernei in zona Vifului Inalatul Mare dar si spre stincile printre care isi croieste drumul piriul ce da nastere Cascadei Vinturatoarea.

Din locul asta mai avem de mers doar vreo cinci minute pina la cascada. Ne intilnim cu doi turisti cu care schimbam citeva cuvinte.


Si ajungem in sfirsit la cascada insa dupa doar 50 de minute de mers. Spectacolul este impresionant: un suvoi de apa ce vine de undeva de sus isi face loc printre doua stinci mari. De la inaltime apa cade si se izbeste de un un prag pulverizind-o intr-o ploaie flina care cade cam de la 20-25 de metri. Lungimea totala a cascadei este undeva in jur de 40 de metri.

Apa aceasta „vinturata”( de unde si numele Cascada Vinturatoarea ) da nastere unei pinze alburii. Am incercat in zadar sa gasim un unghi potrivit pentru a vedea un curcubeu. Din pacate nu l-am descoperit dar drept e ca si soarele a fost mai putin generos.


In continuare  poteca se strecoară prin spatele pânzei de apă la adăpostul unei surplombe, trece pe lângă un fel de adapaost. Am stat mult aici privind fermecati picaturile de apa. Ba mai mult, am coborit si in locul in care apa revine pe pamant pentru un pic de baie la pulberi de apa. Cu acest prilej am mai descoperit citeva caderi frumoase de ape.


Planul nostru initial era sa continuam spre Poiana Cicilovete si sa urcam pe un mic platou aflat deasupra Cascadei Vinturatoarea. Citeva tunete ne fac sa renuntam la aceasta ascensiune. Am citit ca, din Poiana Cicilovete se poate reveni în Herculane mergând circa o ora si jumatate pe marcajul de creastă al Muntilor Cernei( bandă roşie) până în Poiana cu Peri şi mai departe pe marcajul triunghi albastru până în Piaţa Hercules


Asa ca ne punem pe coborit insa acest traseu nu prea iti ofera locuri de respiro. Suntem mereu atenti la picioare ca nu ar fi frumos sa cadem asa..pe final. Pe drum mai intilnim un grup de turisti echipati cum nu scrie la carte: cu slapi baietii si cu adidasi fetele. In partea de jos un cuplu mai in virsta si fata lor stau si fac sedinta daca sa continue sau nu fiindca urcarea prea abrupta i-a cam speriat.


Pentru cei ce merg la Baile Herculane si se simt in putere, Cascada Vinturatoarea ar trebui sa fie unul din obiectivele principale pentru ca este spectaculoasa si relativ usor de atins. Probabil primavara, cind debitul apei este crescut, este si mai frumoasa. Sub orice forma ai vedea-o imaginea cascadei Vinturatoarea ramane intiparita in memorie pentru totdeuna.


Toate fotografiile Adauga un comentariu Inapoi

Abonare RSS Articole Abonare la articole
Nu exista comentarii

Adaugati un comentariu

Citeste si alte articole:

Bogdan Balaban - © Copyright 2006 - 2017