Muntele de sare de la Meledic
Data publicării: 16 iun 2011
Click aici pentru a vedea galeria completă de fotografii
Hoinărind pe la începutul lui mai 2011 prin judeţul Buzău am ţinut neapărat să ajungem într-un loc foarte special: la coloanele de sare de la Meledic. Ideea a venit după ce am văzut astă-iarnă o galerie foto foarte reuşită făcută de Theodor Bunica.
Aşadar, mergem cu maşina pe ruta Braşov - Berca - Săpoca - Mânzăleşti. Şoseaua merge pe malul unui râu, peisajul este absolute banal. La un moment dat, observăm pe o insulă creată în mijlocul râului un fel de munte alb. Mergem mai aproape să îl studiem.
Muntele ăsta arată ca un bolovan de sare imens. În vecinătatea lui este o punte suspendată pe care o traversăm ca să ajungem la baza lui.
În vârful său cel mai înalt nişte alpinişti au aşezat o cruce. Acest monument al naturii se mai numeşte Grunjul sau Muntele Alb şi are cam 15m înălţime.
Înconjurăm odată tot bolovanul ăsta mare şi revenim la maşină. Continuăm spre Lopătari.
Pe dreapta, apar de nicăieri nişte coloane de sare. Urcăm pe ele pentru a observa mai bine peisajul şi detaliile sale. De fapt ascensiunea nu e prea plăcută. Se urcă pe sare amestecată cu noroi, printr-o vegetaţie pitică şi înţepătoare, iar dacă vrei să te ajuţi cu mâinile ai mari şanse să te înţepi în crenelurile ascuţite de sare.
Şi dacă pe sus nu ne simțim confortabil, găsim intrarea pe o vale. Mergem într-un loc interesant unde suntem înconjuraţi din toate părţile de sare, şi totuşi nu suntem în salină. Pe fundul văii curge un rău de culoare roşiatică. Ai senzaţia că te afli pe altă planetă. Valea e destul de adâncă şi încă nu i se vede finalul fiindcă se pare că merge la stânga.
Mergem pe firul apei până într-un loc unde nu mai putem înainta. E vorba de un loc strâmt şi foarte mocirlos. Nu suntem pregătiţi şi echipaţi pentru o asemenea excursie, nu suntem nici măcar încălţaţi cu bocanci.
Revenim la drum şi urmăm un indicator către Meledic. Din fericire nu scăpăm de muntele de sare, ba mai mult, acum suntem undeva deasupra lui. Practic putem vedea de sus bucata pe care nu am putut-o parcurge prin vale.
Citisem că la Meledic există şi o peşteră în sare. Pe malul opus se vede o cavitate cu intrare, oare acolo să fie peşteră? Fundul văii e extrem de murdar, localnicii au găsit de cuviinţă să arunce acolo tot ce nu le-a trebuit.
Continuăm însă ne depărtăm de muntele de sare. Peisajul se schimbă lăsând joc unor pajişti împădurite. Ajungem în cel mai înalt punct din zonă pentru o ultimă vedere de sus asupra acestui loc mai puţin cunoscut, dar fermecător.
Din păcate vizita noastră a fost prea scurtă şi curmată brusc de nişte manele care se auzeau de la o pensiune. Zona e fabuloasă şi în mod sigur vom reveni pentru o excursie mai amplă, de două trei zile.
Toate fotografiile Adaugă un comentariu Înapoi
- Distribuie pe retelele sociale
Abonare la articole