Muntii Siriu: Lacul Vulturilor si Virful Mălia

Data publicarii: 03 aug 2011

Click aici pentru a vedea galeria completa de fotografii

De la o vreme incoace nu stiu cum s-a facut dar pasii m-au tot purtat in zona Carpatilor de Curbura. Anul trecut am avut o tentativa esuata de a ajunge in Siriu, dar nu am renuntat la idee. Intre timp prin Siriu au aparut marcaje noi facute de Jandarmeria Montana de la Nehoiu.

Am intrat in masiv prin localitatea Crasna, aflata pe drumul Brasov Buzau. Chiar inainte de a parasi localitatea, inspre Buzau, iesim din drumul national spre dreapta. Trecem peste un pod riul Buzau si ne angajam pe un drum forestier. Vom urmari un marcaj triunghi albastru.

Intrarea in traseu nu e marcata in nici un fel, nu exista nici o sageata care sa anunte traseul, marcajul si durata. De la asfalt mergem cu masina aproximativ 5km pe drumul forestier, de-a lungul  Vaii Crasna. Forestierul e in stare destul de buna.  Ne oprim in apropierea celui de-al doilea pod peste riul Crasna, aflat pe partea stinga in sensul de urcare. Pe pod sunt doua marcaje, triunghi albastru si triunghi rosu. Cel rosu il vom mai intilni doar rar, cel albastru este nou-nout.

Gasim putin mai sus de pod o zona mai lata unde putem lasa masina in siguranta. In zona e un vagon al muncitorilor forestieri dar si o cabana de vinatoare ascunsa intre brazi si careia ii vedem doar acoperisul.

Trecem podul despre care va aminteam si intram pe un drum forestier secundar numit Crasna Urlatoare. Drumul urmeaza cursul unui parau unde s-au efectuat o serie de amenajari hidrologice in urma carora au rezultat multe caderi frumoase de apa.

Pe acest drum forestier nu e de circulat decit cu masini de teren. Din cind in cind pe margine dam de fragi. Cam dupa 45 de minute ajungem intr- o poiana mare unde sunt multi busteni. Aici este ultima sursa de apa.



Din acest loc vom parasi valea si vom urca, tot pe drum forestier, o panta abrupta si noroioasa. Transpiram intens caci panta nu ne slabeste..dar ne rasplateste. Gasim multe-multe fragi, ceea ce bineinteles ca ne incetineste inaintarea.

Mai sus marcajul merge pe o poteca printr-o padure rara. Printre copaci vedem si Vf. Siriu( sau Bocarnea, cum mai este el cunoscut ).

Foamea ne ajunge din urma si ne punem serios problema gasirii unui loc bun pentru o pauza de masa. Si bineinteles ca gasim o poiana lunga cu iarba si marginita de brazi. Se vede treaba ca nu va mai fi mult si vom iesi in golul alpin.

Si intr-adevar cam dupa 10 minute parasim padurea si intilnim marcajul banda rosie care vine de departe, din Zaganu, de la Poiana Stinei, prin Tabla Butii si Muntii Tataru.



Aici poteca seamana iarasi cu un drum forestier si intra in padure pentru citeva zeci de metri.  La iesirea din padure ne asteapta niste dulai mari de stina, dar interventia unui copil ne fereste de alte neplaceri. In sfarsit vedem Poarta Vinturilor, o curmatura aflata la baza a doua virfuri inalte: Bocarnea( 1657m ) si Mălia ( 1662m ).

Drumul ne este strajuit de doua cruci. Gasim pe jos si o sageata indicatoare:
Spre Tabla Butii banda rosie - 5 ore
Spre Lacul Vulturilor 30 de minute punct rosu.



De aici vom urma punctul rosu. Ajungem intr-o zona mlastinoasa, pare sa fi fost un lac. Marcajul ocoleste acest lac invadat de vegetatie. La un moment dat gasim doua izvoare, neamenajate, dar si trei cruci de metal. Pe  culme zarim o Dacie papuc a Jandarmeriei. Dupa ce ocolim zona mlastinoasa revenim pe drum si avem primul contact visual cu Lacul Vulturilor si cu Cabana Ocolului Silvic. In curtea cabanei sunt adunati lume care face gratar.



Coborim puternic si ajungem linga canton, unde intilnim lume cunoscuta: doi jandarmi de la Nehoiu pe care ultima data i-am vazut la actiunea de marcare din Muntii Podu Calului. Schimbam citeva vorbe si  cer citeva lamuriri despre modul in care se ajunge pe Vf. Mălia, avind in vedere ca nu e marcaj.

Ma uit la ceas: am mers pe jos pina aici 3 ore.

Virful pare inabordabil si nu din cauza inclinatiei mari a peretilor sau a grohotisului ci din cauza unei zone intinse plina de maracini. Jandarmii imi arata un culoar de iarba aflat undeva la mijlocul versantului si imi spun ca pe undeva prin dreapta exista posibilitatea de a ajunge la crucea de pe Vf. Mălia fara a face cunostinta cu maracinii.

Ne intindem pe iarba pe marginea lacului. Acesta are o culoare frumoasa, un verzui placut si odihnitor. La mal se vad multi pesti dar si mormoloci care fug la fiecare pas al meu.

Dupa o jumatate de ora de leneveala e timpul pentru o noua ascensiune, pe Vf. Mălia. Acesta este punctul cel mai inalt al unei  creste inverzite si lungi. Ocolim lacul prin partea superioara pentru a scuti o portiune mai abrupta. Dam de o zona cu afine insa acestea mai au nevoie de vreo saptamana-doua ca sa se coaca.



Ajungem la culoarul de iarba dintre maracini. Iarba e inalta si ne cam deranjeaza la inaintare.  Culoarul se mareste apoi  si ne dam seama ca suntem privilegiati: suntem intr-o mare gradina cu flori unde vedetele sunt garofitele si clopoteii. Un loc minunat  unde coexista iarba, flori, stinca si grohotis.

Nu imi este prea clar pe unde trebuie continuata urcarea: creasta e aproape dar pina la ea sunt o gramada de maracini. Urc pe un dimb care e cumva paralel cu Mălia si evaluez situatia. Se vede traseul care trebuie urmat insa, ciudat, inca nu vad virful. Strig la coechipieri si ii indrum asigurindu-ma ca au inteles ce au de facut. In sparte incepe sa se vadul o mica parte din barajul de la Siriu,  dar si Vf. Penteleu ca si culmile impadurite din Podu Calului.



De la stinga la dreapta: Ramona, Bogdan, Laura si Dorin


Cistigam altitudine si, printre flori si stinci ajungem surprinzator de repede linga crucea de pe Vf. Mălia pe care nu am vazut-o decit atunci cind am fost foarte aproape de ea.  De pe virf e o panorama frumoasa in toate directiile. Atrag atentia Muntii Tataru si Ciucas, dar si Vf. Bocarnea si restul Muntilor Buzaului. Facem traditionala poza de grup si pornim pe creasta spre Poarta Vinturilor.  Durata tarseului Lacul Vulturilor Vf. Mălia a fost de aproape o ora.



Aveam sa constatam ca avem de mers o buna bucatica pe creasta unde nu exista marcaj( pe harta mea aparea o cruce rosie ) dar unde e o poteca destul de vizibila.



De pe creasta vedem mai bine Lacul Vulturilor dar si imesa zona mlastinoasa pe care a trebuit sa o ocolim. Ajungem intr-o portiune stincoasa si plina de bolovani uriasi. Aproape de ei o stinca ceva mai compacta acoperita partial de vegetatie.



Aici e nevoie sa coborim putin si apoi sa urcam un nou virf prin niste vegetatie arsa. De sus mai observam inca o stina. Parasim creasta si ne indreptam spre drumul pe care am venit. Coborim sustinut. Cainii de la stina ne simt si ne latra preventiv dar nu se apropie de noi. Ciobanii au terminat mulsul si se pregatesc de plecare. Asadar trecem foarte aproape de oi.

De aici incolo drumul ne e cunoscut.  Am avut parte de vreme buna, a fost exact cit trebuie de cald, vint usor, in ciuda amenintarilor de la meteo care ne promiteau multe ore de ploaie. Cu alte cuvinte am avut vreme perfecta pentru o tura perfecta.


Toate fotografiile Adauga un comentariu Inapoi

Abonare RSS Articole Abonare la articole

Comentarii: 9

  • adrian

    07 mar 2012 04:07:03

    10 ptr fotografii si ptr traseul ales.Comentariul tau e destul de explicid si foarte elegant si iti multumesc ptr asta .Sunt buzoian si de ceva vreme am cam omis imprejurimile si am tot lecat in tara cu saptamina ,, in vara asta suntem hotariti sa plecam si pe alte trasee ,,zonele rupestre de la alunis si nucu , colti ,bozioru sunt destul de interesantesi merita,chiar te as guga sa incerci...

    Acum intro alta ordine de idei,,, spune-mi te rog referitor la traseul tau fiindca sunt interesat,,, cit de greu este .. dar pe bune.. si mai ales cit de MARCAT este , cit de usor este sa pierzi marcajul, findca se spune ca se poate pierde foarte usor dar dupa cum am vazut la voi nu se pare ca l-ati pierdut . ,ori cum sigur a meritat sa plecati de acasa cum spun eu.

    inca odata super poze si astep raspunsul tau tot aici. Daca esti interesat si de zona unde poti decusta un vin bun si sa vezi closca cu puii de aur si inca citeva descoperiri arhiologice te pot informa , sunt din zona . SA AUZIM DE BINE!.

  • Bogdan

    07 mar 2012 13:18:09

    Draga Adrian, Iti multumesc pentru comentariu si pentru aprecieri. Mi-ai adresat citeva intrebari legate de acest traseu si mai jos vin si raspunsurile. 1. Traseul marcat intre Crasna si Lacul Vulturilor nu prezinta portiuni periculoase. Are doar citeva zone un pic mai abrupte dar scurte. Traseul poate fi facut de oricine in conditii de vara. Portiunea Lacul Vulturilor Virful Malaia nu are marcaj si este destul de abrupta si pe alocuri accidentata. 2. Marcajul este rar. Chiar foarte rar pe prima bucata. Ca si ajutor as spune ca punctul critic unde poti pierde marcajul este acea poiana cu busteni aflata cam la 45 de minute de podul pe nde am vazut primele marcaje si pe unde am si intrat in traseu. Acolo se paraseste valea si incepe un urcus in dreapta tot pe drum forestier. De altfel cea mai mare parte a traseului e pe drum forestier. Multumesc pentru unvitatia de a vedea lucruri interesante si unde se poate degusta vin. Am sa ii dau curs ;) Am sa te contactez cind voi reveni pe plaiuri buzoiene.

  • Florin

    12 iun 2012 10:54:22

    Foarte frumoase fotografiile. As vrea sa ajung si eu la lacul Vulturilor si vreau sa stiu daca e greu de gasit drumul forestier de la sosea...sa inteleg ca fac pe primul drum la stanga cum intru in Crasna dinspre Buzau? Apoi merg tot inainte pe acest drum aprox 5km pana dau de indicator? Multumesc frumos.

  • Bogdan

    12 iun 2012 14:21:32

    Da, ai inteles bine. Cum vii dinspre Buzau, intri in Crasna si faci primul drum la stinga. Vei trece peste riul Buzau pe un pod. Apoi tii drumul forestier drept inainte pina la al doilea pod care se afla pe partea stinga. Exista marcaj, e in stare buna, nu cred ca te poti rataci. Succes!

  • Ionela&ionut

    02 mai 2013 15:12:50

    Mii de multumiti pt descrierea traseului :) Extrem de bine explicat ... Am urmat rnd cu rnd traseul tau si am ajuns teferi la destinație si ncantati de priveliste .Seara faina!

  • Bogdan

    02 mai 2013 15:17:36

    Ionela si Ionut, ma bucur ca v-am putut fi de folos. Sper ca v-a placut in Muntii Siriu.

  • marius popa

    14 aug 2013 04:26:39

    Lacul vulturilor si vf malaia,poarta vanturilor se afla in comuna CHIOJDU,BZ nu in siriu !

  • Bogdan

    14 aug 2013 04:55:20

    Marius Popa: nu am afirmat nicaieri in text ca Lacul Vulturilor, Vf. Malaia si Poarta Vanturilor se afla in comuna Siriu. Se afla doar in Muntii Siriu. De aceea nu iti inteleg tonul.

  • mariu popa

    17 iun 2014 06:33:55

    nu e un ton rau,scuze daca a fost inteles gresit.ceea ce voiam sa spun este ca,pe net,sunt multe articole unde este promovat ca fiind in comuna siriu,si nu este asa.in plus,in chiojdu sunt multe pensiuni care nu sunt promovate,si multe trasee pitoresti. va multumesc!

Adaugati un comentariu

Citeste si alte articole:

Bogdan Balaban - © Copyright 2006 - 2017