Biserica fortificata de la Bunesti

Data publicarii: 25 nov 2011

Click aici pentru a vedea galeria completa de fotografii

Satul Bunesti se afla aproape de Rupea si este ultimul sat din judetul Brasov prin care trece soseaua catre Sighisoara. Am trecut de multe ori fara sa ma opresc. Dar a venit si o zi in care am avut timp si desi, erau orele inserarii, mi-am luat inima in dinti si am pornit prin sat sa intreb cine are cheile cetatii si ale bisericii.

Am gasit repede. Am stat de vorba cu o tanti care mi-a spus ca biserica sasilor e destul de degradata si din cauza asta nici nu se mai trage clopotul. Vibratiile create de acesta au slabit turnul care zice-ze ca e in pericol de prabusire.


In ceasul al XII-lea s-au demarat niste lucrari de consolidare care speram sa salveze acest loc interesant.


Un copil imi da niste chei imense si imi arata casa la care trebuie sa le duc inapoi. Ma chinui un pic sa deschid poarta cetatii si usa biserica. Zidurile inalte protejeaza interiorul in mod miraculos. Inauntru ai o stare de bine. Zgomotele lumii de afara practic nici nu mai exista.


Mai intai dau merg pe linga ziduri si ocolesc biserica. Observ metereze, creneluri si chiar si un drum de straja intre turnuri. Biserica arata destul de degradata si la exterior, oare ce o fi inauntru.


Deschid si intru prin lateral. Ma asteptam sa gasesc un dezastru insa nu a fost asa. Interiorul se prezinta destul de bine, e bine conservat. Bancile sunt intacte, altarul si amvonul de asemenea. Ceea ce impresioneaza insa cu adevarat sunt galeriile pictate din lemn. Pe partea stinga sunt chiar doua niveluri, pe dreapta numai unul.


Tavanul e decorat cu nervuri colorate in vernil. Orga in schimb nu mai exista.


Amvonul e construit din piatra si zugravit simplu, in alb doar citeva elemente sunt colorate in verde deschis.


Altarul e si el simplu, avind in centru scena rastignirii. Pe pereti se mai pastreaza citeva fragmente de pictura murala si citeva inscriptii.


Vasul de botez este impresionant prin faptul ca emana rosbistete. Este pacut din piatra si acoperit cu 4 arcade din lemn.

 
Putina istorie( sursa: http://rupea-cohalm.ro ):
Biserica a fost construitã în secolul al XIV-lea dupa cum arata un  hrisov din 1356 in care este
mentionatã pentru prima oarã Biserica din Bunesti (Bodendorf). Bazilica are trei nave cu arcade sustinute de pilastri în stilul de tranzitie de la romanic la gotic.

 
De asemenea, a posedat o sacristie în boltã cilindricã dreaptã, construitã în partea de nord, dar în starea de azi biserica apare atât de transformatã, de metamorfozatã, încât singurele elemente de datare, zidurile corului pentagonal împreunã cu peretii sacristiilor alipite, nu oferã repere suficient de serioase, astfel, cu greu mai putând fi deslusitã constructia initialã.


Nava centralã este despãrtitã de navele laterale prin cinci perechi de arcade rotunde. Biserica din Bunesti a fost redusã, prin anii 1505-1508, la o singurã navã. Ea a pierdut definitiv, cu ocazia fortificãrii, navele laterale, zidindu-se peretii între stâlpii de odinioarã. Boltile edificate tot acum prezintã în navã desenul de nervuri întâlnit la biserica din Sura Micã, în vreme ce în altar acelasi motiv este usor simplificat.


Peste navã si cor se înãlta etajul de apãrare. Parapetul de lemn de deasupra navei era asezat peste contraforturi unite prin arcuri semicirculare, dar în epoca modernã el a fost înlãturat. Deasupra corului, fortificatia e însã din zidãrie si e sustinutã în întregime de un perete-consolã, crestat de gurile pentru pãcurã. In capãtul de vest al navei s-a construit o clopotnitã, a cãrei parte superioarã este în prezent complet modernizatã, dar cu multe fisuri.

 

In anul 1500 biserica devine numai bunã de apãrare, iar nava lateralã este demolatã. Peste navã si cor se ridica etajul defensiv. La Bunesti, dupã scutiri de impozite, în 1505-1508, se fortificã biserica si se înconjoarã cu ziduri puternice.


Arcadele si portalul de vest au fost zidite, fãcându-se de fapt douã intrãri laterale. Corul era prevãzut cu un etaj de apãrare ce iesea în afarã. Pe partea exterioarã a navei si turnului au fost ridicate 15 contraforturi, între care sunt boltite arcuri rotunde sau arcuri în plin-cintru; în spatele lor se gãseau guri de tun sau de turnare. Deasupra se aflã un coridor cu guri de tragere, o circumvalatie, din lemn.


Nava centralã are o boltã reticulatã în formã de stea, iar în vestul navei centrale se clãdeste turnul-clopotnitã al cãrui parter devine pronaos al bisericii. In cor se aflã resturi ale frescelor, înfãtisîndu-i pe Apostoli.


Intre 1505-1508, Bunestiul primeste de mai multe ori înlesniri de impozite pentru zidirea bisericii - noi credem cã pentru fortificarea ei. In 1519 o inscriptie indica faptul cã sala si corul au fost acoperite cu o boltã. In 1538 Bunestiul capãtã din partea provinciei Hermannstadt (Sibiu) 16 florini pentru sustinerea bisericii, proptire cu grinzi de fapt, iar în 1544 si 1545 se primesc 25 de florini pentru constructia turnului bisericii. La 1680, în peretele de nord si respectiv de sud apartinînd navelor bisericii se ridicã o galerie de lemn cu inscriptia:

Magister operis fuit Johann Roftler anno 1680 (în peretele de sud mai precis), în traducere:
Mesterul lucrãrii a fost Johann Roftler în anul 1680, care este pictatã cu ornamente florale
si versete, pozele.

In 1775, galeria de vest este ziditã. In partea superioarã a bisericii, în pod se gãseste o usã groasã de aproape 40 cm, care separã coridorul defensiv de corul lãcasului. In 1804, coridorul de apãrare - care era pe un schelet de lemn umplut cu cãrãmizi (Fachwerk) deasupra navei si turnului - a fost demolat si sarpanta a fost asezatã 2 metri mai jos, pe arcuri, între contraforturi.


In 1808 o a doua galerie a fost dispusã în interiorul zidului de nord. Aceasta contine o inscriptie germanã cu caractere gotice: Zum Denkmal seiner Dankbarkeit gegn Gott und diese Gemeinde stiftet dieses der Fremdling Johann Ludwig 1808, respectiv: Ca monument al multumirii sale fatã de Dumnezeu si fatã de aceastã comunitate, dovedeste acest lucru strãinul Johann Ludwig la 1808.

In 1847 se reparã turnul- clopotnitã, iar nouã ani mai târziu, în 1856, se renoveazã si biserica.


Altarul. Picturile murale.
Altarul de lemn clasicist sau neoclasic ridicat în 1805, deasupra cãruia este construit un prospect de orgã în stil rococo, ascunde minunate picturi murale degajate în absidã,  reprezentându-i pe cei 12 apostoli, realizate în vopsea tempera. Din pãcate, amplasarea unui motor electric pentru foale, a stricat strasnic picturile.

Precum la biserica fortificatã de la Homorod, peretii corului au fost ornamentati cu o panoramã interesantã de apostoli, câte douã figuri pe fiecare perete îngust al pãrtii de rãsãrit si câte trei figuri la fiecare perete lateral de cor.

Portretul degajat, fãrã vãtãmãri, al apostolului Ioan permite constatarea cã aceastã picturã este de traditie bizantinã, de la un artist român de la începutul veacului al XVI-lea, într-un stil eficient, simplu, desenul si coloristica amintind de picturile murale de la mãnãstirile din Moldova, totodatã, existând un fundal asemãnãtor.

Potirul.
Biserica se mindrea odinioara cu un interesant si chiar aparte potir de argint, cu nodul decorat cu butoni prismatici si legendã circularã pe cupã, desi are un aspect mai greoi si mai rustic, atribuit unui argintar brasovean, datat pe la începutul secolului al XV-lea.

Cetatea

Incinta fortificatã are forma sa de astãzi, pãstratã, conservatã de pe la 1500, mai precis între 1500-1505, când s-a construit un zid defensiv, cu cinci turnuri în jurul bisericii. Zidul inelar are la bazã 1,5 metri grosime si aproximativ 4 metri înãltime, cu o întrerupere de 1 metru pentru un coridor de circulatie.


Din curtea cetãtii existã intrãri separate în zidurile turnului de est, cãtre cele trei etaje. In fiecare dintre cele trei laturi libere ale parterului existã în nise adînci, acoperite cu grinzi, guri de tragere în cadru de lemn si cu un bolt de învîrtire.


In nord-vestul bisericii se aflã un turn defensiv, cu acoperis cu un singur versant si creneluri. Cele douã etaje superioare au în frontul de vest niste ferestre mici, care indicã încãperi de locuit. In coltul de nord-est se aflã un cos de fum, ce apartine unei vetre. Peretii sunt prevãzuti cu guri de tragere în stil gaurã de cheie. Pe partea exterioarã a turnului de locuit (turnul de nord-vest) acoperit, aplicat cu un acoperis cu un singur versant este inscriptionat anul 1545.

In interior este zgîriat, ca un semi-graffiti pe pereti, în tencuialã anul 1644. Pe peretele de vest al etajului al doilea putem citi în latineste urmãtoarele:

 Amen, amen, dico vobis, post haec videbitis coelum apertu... anno 1644 în româneste: Amin, amin, vã spun, dupã aceasta veti vedea cerul deschis... 1644. Pe peretele sudic putem silabisi ceva moralizator: Biciul lasã urme rosii, dar o gurã rea distruge pe toti.

Pe peretele nordic existã ceva si mai educativ: Nu fac rãu cei care sunt virtuosi.

 

Constructia rectangularã, lungã, iesind în sud-vest, a bastionului portii stã deasupra tunelului de intrare, acoperit în proportie de 2/3 cu boltã cilindricã. Acest bastion sau turn al portii, cu intrare boltitã, este dotat cu barierã-ghilotinã sau grilaj. Etajul superior, înzestrat cu guri de tragere si de turnare laterale si încadrate cu lemne, a avut la început un coridor de apãrare cu schelet din lemn si zidãrie.

 

Dupã demolarea lui, acoperisul cu douã versante a fost asezat mai jos si partea sa de vest, cãreia i s-a tãiat vîrful (e în diagonalã), acoperã astãzi o parte a arcului de poartã înalt, corespunzãtor etajului al doilea. Panta înclinatã a intrãrii este actualmente prevãzutã în mijloc cu niste trepte de beton.

Cum ajung la Bunesti:
Satul se afla cam la 85 de kilometri de Brasov si cam la 35 de Sighisoara. Este traversat de drumul european E60.

 

Toate fotografiile Adauga un comentariu Inapoi

Abonare RSS Articole Abonare la articole
Nu exista comentarii

Adaugati un comentariu

Citeste si alte articole:

Bogdan Balaban - © Copyright 2006 - 2017