Jurnal dobrogean: Deniztepe

Data publicarii: 15 iun 2012

Click aici pentru a vedea galeria completa de fotografii

Dupa seara culturala de la Mahmudia vrind sa par blind cu grupul am fixat ora de plecare mai tirziu, adica 9. Am fost placut impresionat de faptul ca, desi eram un grup numeros – 12 persoane, toata lumea s-a mobilizat exemplar iar la 8 :50 toti erau pregatiti de drum.

Avem de mers cu masina vreo 40 de km pina in satul Lastuni acesta apartine comunei Mihail Kogalniceanu unde se afla aeroportul care deserveste orasul Tulcea. A NU se confunda cu aeroportul de la Mihail Kogalniceanu de linga Constanta. Tare putina imaginatie au avut cei care s-au apucat in perioada comunista sa reboteze numele satelor dobrogene.


Lasam masina la marginea satului Lastuni unde se pare ca plouase strasnic in zilele trecute judecind dupa cantitatea mare si proaspata de noroaie.

De aici mai avem de mers vreo 2km pina la baza muntelui Deniztepe pe un drum de tara. Aceasta denumire, Deniztepe, s-ar traduce din turca drept Dealul Marii.


Drumul ne poarta in apropierea unei conducte si a unui apeduct care probabil a fost folosit in trecut la irigarea zonei. In apropiere se afla o stina cu gunoaiele aferente. Ne uitam pe unde sa abordam muntele. Mie imi face cu ochiul o muchie stincoasa  si stabilesc, in lipsa oricarui marcaj, acest traseu de urcare.


Mergem spre acea muchie urcind usor citeva terase. La un moment dat am de o vale adinca formata de torenti, un fel de canion in loes. Mergem o vreme de-a lungul sau pina gasim un loc convenabil de trecut.


Ajungem la muchia stincoasa si ne incepem urcusul. Daca te te uiti numai pe jos ai zice ca te afli pe undeva prin Retezat si nu intr-un loc unde altitudinea nu ajunge nici macar la 300 de metri. E greu sa iti inchipui de unde a aparut atita piatra taman in mijlocul cimpiei.


Ajungem in asa zisa creasta principala.Se deschide peisajul spre est unde domina piramida Muntelui Consul, pe care aveam sa il urcam tot in aceasta zi. In continuare avem de urcat lent inca vreo doua dealuri. De sus lumea pare altfel, se vede Lacul Babadag, se vede sectorul Lagunar Razelm – Sinoe, se vede pe un promontoriu Cetatea Enisala, se vede pista aeroportului Mihail Kogalniceanu( jud. Tulcea ) si bineinteles satul Lastuni.

Prin cimpie trece un tren lung alcatuit din cisterne. Dupa o binemeritata pauza de bancuri unde Nea Vasile a fost vioara intai ne pornim spre cel mai inalt punct al acestui masiv, care are o inaltime ametitoare de 278 de metri. Ultima parte a traseului este stincoasa si destul de ascutita.

 

Pe virf se afla o borna geodezica din beton. Eu gasesc o stinca in care poti stai ca pe scaun cu spatar. Singura nemultumire e legata de faptul ca nu are si support pentru piciorul sting.


Continuam pe creasta in usoara coborire pina la urmatorul virf. Pe fata estica a fost cindva cariera de piatra. Bine ca planurile pietrarilor nu s-au dezvoltat fiindca astfel ar fi fost mutilata sau ar fi disparut si aceasta minune a Dobrogei, Deniztepe.


Coborirea o facem lent, asa mai de-a costa. In ciuda altitudinii mici versantii au portiuni foarte inclinate asa cum este si cea pe care coborim. In cimpie zarim alte doua stini ai caror caini ne simt si ne latra insistent de la distanta fara a se apropia.

Ajungem in sfirsit si la baza dealului si inchidem circuitul dupa 3 ore si jumatate la marginea satului Lastuni. In  episodul urmator vom vorbi despre un alt munte interesant al Dobrogei: Muntele Consul.

 

Toate fotografiile Adauga un comentariu Inapoi

Abonare RSS Articole Abonare la articole

Comentarii: 2

  • gheorghe muresan

    15 iun 2012 05:30:47

    Noi ii spunem Dealu Mare si este un excelent loc de zbor cu parapanta, In dupamiezile de vara, bate un vant constant, laminar si poti decola de la baza aproape jos de tot...iar vantul face restul siin cateva minute ramai aninat deasupra dealului la 50-100m si patrulezi la panta pana faci bube dulci....

  • Toma Radu

    07 oct 2013 11:29:35

    Deniz-Tepe (scris uneori si "Denistepe") este, intr-adevar, unul din monumentele geologice si geomorfologice ale Dobrogei de Nord. Din punct de vedere geologic, este un sinclinal suspendat de varsta jurasica, fiind alcatuit mai ales din roci sedimentare (gresii). Morfologic, este un Inselberg tipic, inconjurat de pedimentul Depresiunii Nalbant (Cataloi-Kogalniceanu). Varfurile celor doua flancuri principale (de sud si de nord) prezinta fie creste stancoase (cu pietroaie de mari dimensiuni), fie pietre mai mici, ascutite, dezagregate (semanand cu cele din etajele montane periglaciare, desi aici nu poate fi vorba de asa ceva). Denumirea de "Dealul Marii" (si nu "Dealul Mare", cum e scris pe unele harti) provine de la faptul ca acum 10000 ani, cand ghetarii din Carpati s-au topit, a avut loc o transgresiune marina (numita flandriana sau dobrogeana), astfel ca apele marii au invadat depresiunea din jurul dealului, acesta ramanand ca o insula. Ulterior, cand apele s-au retras (in regresiunea fanagoriana sau histriana), dealul a intrat in faza modelarii subaeriene, in conditiile unui climat temperat-continental semiarid, cum este si azi. Deniz-Tepe este unul din cele mai aride dealuri ale Dobrogei (si chiar ale intregii tari), la aceasta contribuind si omul, prin despaduriri si exploatarile in cariera (in prezent abandonate). Tocmai prin aspectul sau "dezolant", Dealul Marii constituie un prilej de intense admirari...

Adaugati un comentariu

Citeste si alte articole:

Bogdan Balaban - © Copyright 2006 - 2017