O altă Urlătoare, Urlătoarea Clincei
Data publicării: 31 iul 2008
Click aici pentru a vedea galeria completă de fotografii
Când spui Bucegi şi când spui Urlătoarea gândul zboară spre celebra şi mult vizitată Cascada Urlătoarea aflată între Buşteni şi Poiana Ţapului. Cu prilejul ultimelor peregrinări prin Bucegi aveam să descopăr o nouă Cascadă Urlătoare.
De fapt aveam să descopăr încă trei râuri cu acest nume: Urlătoatea Clincei, Urlătoarea Mică şi Urlătoarea Mare.
Cum se ajunge: se merge până în capătul satului Poarta. De acolo urmăm triunghiul galben ce duce la Omu prin Ciubotea. Din drumul forestier se desprinde la un moment dat o potecă marcată cu punct roşu. Săgeata indicatoare ne arată că de aici mai e o oră. Marcajul este aplicat din ce în ce mai prost. În vreo două rânduri o luăm aiurea. La un moment dat găsim o săgeată desenată pe un copcac însă aceasta indica direcţia diametral opusă. În fine..reuşim să ne orientăm. Mergem prin pădure şi desluşim din ce în ce mai bine zgomot de ape.
După 30 min ajungem într-o zonă extraordinar de frumoasă şi de sălbatică. Suntem în mijlocul pădurii şi avem sub noi prima cădere de apă ce însumează cam 4 metri.
Poteca e foarte instabilă. Sunt multe pâraie, ceva bolovani şi mai ales mult noroi. Înaintăm cu precauţie și dăm de cea mai frumoasă intersecţie pe care am văzut-o vreodată: o intersecţie de cascade. În faţa noastră avem o cădere de vreo 3 metri. În dreapta o imagine care pe mine m-a fascinat pur şi simplu: un afluent vine prin pădure de undeva de sus, căci capătul cascadei nu se vede. Vine cu zgomot croindu-şi cu greu drum printre brazi printr-un culoar ce pare prea strâmt pentru volumul ei de apă.
Simt că sus, pe valea principală trebuie să mai fie o cascadă. Urc pe o văioaga şi ajung din nou în pădure. Mai merg 5 minute şi dau de o nouă cădere de apă. Acesta pare a aduce mai bine cu sora Urlătoare de Prahova. Le chem pe Ramona şi pe mama ei, Ioana, şi cu greu ne croim drum până sub cascadă. Apa e rece tare dar nu scăpăm prilejul unui mic duș. Stăm şi admirăm preţ de minute bune şuvoiul mare de apă, cel mic, firicele de apă ce se preling pe stâncă şi florile din jur.
Ne întoarcem apoi în Bran cu satisfacţia unei ieşiri frumoase, uşoare care ne-a umplut sufletele de bucurie.
De fapt aveam să descopăr încă trei râuri cu acest nume: Urlătoatea Clincei, Urlătoarea Mică şi Urlătoarea Mare.
Cum se ajunge: se merge până în capătul satului Poarta. De acolo urmăm triunghiul galben ce duce la Omu prin Ciubotea. Din drumul forestier se desprinde la un moment dat o potecă marcată cu punct roşu. Săgeata indicatoare ne arată că de aici mai e o oră. Marcajul este aplicat din ce în ce mai prost. În vreo două rânduri o luăm aiurea. La un moment dat găsim o săgeată desenată pe un copcac însă aceasta indica direcţia diametral opusă. În fine..reuşim să ne orientăm. Mergem prin pădure şi desluşim din ce în ce mai bine zgomot de ape.
După 30 min ajungem într-o zonă extraordinar de frumoasă şi de sălbatică. Suntem în mijlocul pădurii şi avem sub noi prima cădere de apă ce însumează cam 4 metri.
Poteca e foarte instabilă. Sunt multe pâraie, ceva bolovani şi mai ales mult noroi. Înaintăm cu precauţie și dăm de cea mai frumoasă intersecţie pe care am văzut-o vreodată: o intersecţie de cascade. În faţa noastră avem o cădere de vreo 3 metri. În dreapta o imagine care pe mine m-a fascinat pur şi simplu: un afluent vine prin pădure de undeva de sus, căci capătul cascadei nu se vede. Vine cu zgomot croindu-şi cu greu drum printre brazi printr-un culoar ce pare prea strâmt pentru volumul ei de apă.
Simt că sus, pe valea principală trebuie să mai fie o cascadă. Urc pe o văioaga şi ajung din nou în pădure. Mai merg 5 minute şi dau de o nouă cădere de apă. Acesta pare a aduce mai bine cu sora Urlătoare de Prahova. Le chem pe Ramona şi pe mama ei, Ioana, şi cu greu ne croim drum până sub cascadă. Apa e rece tare dar nu scăpăm prilejul unui mic duș. Stăm şi admirăm preţ de minute bune şuvoiul mare de apă, cel mic, firicele de apă ce se preling pe stâncă şi florile din jur.
Ne întoarcem apoi în Bran cu satisfacţia unei ieşiri frumoase, uşoare care ne-a umplut sufletele de bucurie.
Toate fotografiile Adaugă un comentariu Înapoi
- Distribuie pe retelele sociale
Abonare la articole