Muntii Hasmas 12 octombrie 2008

Data publicarii: 13 oct 2008

Click aici pentru a vedea galeria completa de fotografii

Prima oara am auzit de Muntii Hasmas in scoala primara. Nu mai tin minte daca la ora de geografie(unde ar fi fost firesc), ori la ora de limba romana( unde citeam celebrele legende ale Oltului si Muresului ). Ma gindeam ca strasnic munte trebuie sa fie Hasmasul asta de izvorasc din el asa riuri mari. Ajuns acasa am dat fuga la Atlasul Geografic Scolar si l-am rugat pe tata sa imi arate pe unde e Hasmasul. Am fost cam dezamagit cind mi-a spus ca nu e munte foarte inalt, am fost dezamagit sa vad ca suprafata ocupata de el pe harta e destul de mica.

Au trecut multi ani de atunci. A venit vremea sa urc in Hasmas pentru prima oara.  Expun ideea si ne adunam 7 oameni(Gabi, Alina,Nea Mircea, Cipri, Ramona, Gabriela, Bogdan)  si..doua masini.  Plecam dimineata din Sacele insa cu ceva intirziere si mergem pina in orasul Balan, jud. Harghita. 145km a inregistrat bordul Daciei. Am urmat( prin ceata ) traseul Brasov>>>Sfintu Gheorghe>>>Miercurea Ciuc>>>Sindominic( sat aflat pe soseaua ce leaga Miercurea Ciuc de Gheorghieni )>>>Balan.

In centrul orasului Balan gasim citeva sageti indicatoare ce arata directia catre:
Cabana Piatra Singuratica( 1h:30min scrie pe sageata, noi am facut doua ore ) pe Banda Albastra
Lacul Rosu 6-7 ore, nu e precizat marcajul
Rezervatia Naturala Hasmas  Cheile Bicazului (1h–1h:30min) banda albastra
Spre Vf. Hasmasul Mare si Vf. Piatra Singuratica, nu e precizat marcajul.

Primul nostru obiectiv e Piatra Singuratica. Incepem traseul prin ceata.



Marcajul banda albastra se afla in stare buna, nu sunt probleme de orientare. Se urca pe o muchie impadurita, printre multi-multi brazi. Urcarea nu pune probleme deosebite. Ajungem intr-un prim loc de belvedere.  Ceata incepe sa ne paraseasca asa ca am avem o priveliste superba spre Moara Dracilor.



Continuam pe poteca si ne intersectam cu un traseu marcat cu cruce albastra care duce in locul de belvedere numit La Pinda dupa care ajunge la Cabana Piatra singuratica. Vom continua insa tot pe banda albastra. Traversam doua piriiase, singurele surse de apa intilnite pina aici pe traseu. Dam de o stinca mare pe care o ocolim prin dreapta. Urcarea ne aduce intr-o poiana frumoasa la capatul careia se afla Piatra Singuratica si cabana omonima, care din pacate e in paragina si pare a isi trai ultimii ani. Linga cabana gasim un grup mare de adolescenti galagiosi.

Inspectam un pic zona cabanei raminind fermecati de peisajul ce ne alinta privirile. La picioarele noastre, pe vaile din jurul Balanului, ceata este inca la putere. Deasupra e soare si un cer de un albastru incredibil. Spre est vedem un masiv muntos impresionant. E Ceahlaul!

Sus, deasupra crucii de pe Piatra Singuratica, vedem un grup de turisti. Deci se poate urca...Sa ajungi pe Piatra Singuratica nu e lucru usor. Se incepe cu o urcare pe grohotis. Se continua cu vreo doua bucati unde te poti catara fara probleme. Apoi surpriza! Dam de un cablu solid, nou-nout care ne ajuta sa coborim in partea inferioara a unui horn. Cablurile ne vor insoti de aici pina in virf. Exista citeva pasaje ceva mai delicate pe care le traversam cu mare atentie. Intilnim un grup de adocescenti care coboara. Nu sunt echipati deloc si privesc cu ingrijorare fiecare piatra pe care o calca sau de care se tin.

Ajungem pe virf. Avem o priveliste de vis: ceata de pe vai, jos e cabana, Hasmasul Mic si Hasmasul Mare sunt pe aproape, iar in departare e Ceahlaul, identificarea lui fiind un prilej de discutii in contradictoriu.

Coborim din nou la cabana. Muntele a facut o prima victima,Gabriela, care acuza dureri la glezna dupa o saritura neinspirata. Gabiriela este ambitioasa si, ajutata de betele de trekking, continua drumul cu succes.

Hotarim ca-i musai sa mergem si pe legendarul virf Hasmasul Mare(1792m) De la cabana urmam banda rosie, ce duce inspre Lacul Rosu. Dupa 5 minute ajunge in vecinatatea unei stine si gasim un izvor cu apa buna si racoroasa. Poteca e clara strabate o poiana luuuunga, marcajul insa e destul de rar pe portiunea asta. Intram in padure pentru a iesi apoi intr-o zona dominata de jnepeni si brazi scunzi. Parasim marcajul si cotim stinga urcind pe un virf pe care se afla un soi de trepied mare din lemn, iar de acolo, pe o poteca printre jnepeni, ajungem la vf. Hasmasul Mare dotat si el cu acelasi model de trepied. In imediata sa vecinatate se gaseste o cruce mare, ancorata cu cabluri si strajuita de pasari rapitoare. De la Cabana si pina la Vf. Hasmasul Mare am facut o ora si jumatate.



Priveliseste extraordinara. Din marea de ceata de la picioarele noastre mai rasar piscuri de munte. Pe cer nu e nici un nor, exista doar fumul lasat in urma de avioane.



Ceahlaul e un pic mai aproape si iar incepe discutia privind identificarea impricinatului. Facem poza de grup pe virf( nu iese cum trebuie din prima asa ca tragem duble) si plecam inapoi spre cabana ca orele sunt inaintate.



Doar ca la cabana nu mai ajungem toti! Nea Mircea alege, fara voia sa, o alta poteca. Fluieram, strigam..insa nu suntem auziti. Deodata auzim un zgomot puternic, deasupra noastra isi face aparitia o moto-parapanta. Tipul aflat in zbor ne saluta amical dupa care se apuca de fotografiat de la inaltime. Si are ce poza caci Piatra Singuratica si Moara Dracilor sunt extrem de fotogenice in lumina apusului.



Hotarim sa ne despartim, Gabi si Alina merg in cautarea si gasirea lui Nea Mircea, iar restul coborim in Balan pe banda albastra, insa pe drum genunchiul meu devine neascultator si incepe sa ma intepe vrind sa plece de la locul lui, insa fasa elastica si genunchiera nu il lasa de capul lui. Ultima parte o coborim la frontale si ajungem cu bine la masini. Nu dupa mult timp apare si restul grupului.

Plecam spre casa promitindu-ne ca vom reveni intr-o tura mai ampla intinsa pe mai multe zile.

Toate fotografiile Adauga un comentariu Inapoi

Abonare RSS Articole Abonare la articole
Nu exista comentarii

Adaugati un comentariu

Citeste si alte articole:

Bogdan Balaban - © Copyright 2006 - 2017