romb SABLOANE - SKIN
Sablon inchis Sablon deschis Sablon deschis Sablon deschis
romb BB GOOGLE SEARCH
romb GRUP DE DISCUTII

Grupul de discutii zileprinmunti este dedicat iubitorilor de munte din Brasov si nu numai. Dorim sa facilitam posibilitatea de a face excursii pe munte, de a vizita locuri interesante.

semn de exclamare Pagina grupului si inscriere
Abonare RSS ANUNTURI
Abonare RSS ABONARE RSS
Abonare RSS SOCIAL MEDIA
Bookmark and Share
Maxima zileiMAXIMA ZILEI
Iubirea este arhitectul universului.Hesiod
CopyrightCOPYRIGHT
CopyrightTop Articole
Legaturi..frumoaseLEGATURI..FRUMOASE
Legaturi indepartateLEGATURI..INDEPARTATE
Legaturi indepartateCine Comenteaza
Geo TagsCONTACT
Bogdan Balaban
Brasov: 45.642314; 25.588544
Email:
Folow me FOLOW ME...
Geo TagsVIZITE SI VIZITATORI
Muntii Bihor: Cheile Sighistelului Muntii Bihor: Cheile Sighistelului

favicon Muntii Bihor: Cheile Sighistelului

Data publicarii: 27 feb 2013 Click aici pentru a vedea galeria completa de fotografii



Din ciclul Taine și ascunzișuri din Munții Bihor, așa cum frumos a spus Edi Munteanu, vă prezint o zonă interesantă sălbatică și plină de farmec: Cheile Sighistelului. Locul este īntr-adevăr ascuns īnsă cine īși pregătește turele serios și se documentează așa cum trebuie va găsi și acest traseu.


Eu trebuie să recunosc că am plecat la drum cu un mic avantaj: cu cīteva luni īnainte prietenii de la MecanTurist Galați au colindat aceste locuri și datorită lor am avut parte de informații proaspete.



Călătoria īncepe īn satul Sighistel, aflat la 2km de șoseaua Cimpeni - Stei. Lăsăm mașina īn capătul satului și mergem pe drumul către chei. Drumul se transformă repede īn potecă. Intrăm pe vale īntr-o zonă ce se strimteaza.Avem chiar și marcaj, triunghi albastru.



Pe partea dreaptă observăm gura unei peșteri cu rīu interior unde s-a făcut o captare de apă. Accesul īn peșteră a fost īnchis. Mai există doar o ușă metalică īnchisă cu lacăt. Mergem pe vale īn sus. Trecem rīul. și īl trecem iar. și iar. și iar. și iar. și iar.

Din fericire pe măsură ce urcăm rīul devine tot mai mic. Cred că dacă anul acesta nu ar fi fost așa de secetos am fi avut mult de furcă cu acete traversări ale apei. Īncet-īncet pereții văii se tot apropie. Dăm de guri de peșteri, majoritatea mici ca īntindere.

După alte cīteva traversări ale rīului īntīlnim un marcaj punct roșu care vine de la Peștera Urșilor conform hărții. Peisajul e incredibil de sălbatic, locurile sunt aproape neumblate. Atīt de neumblate că uneori īți vine să te uiți īn spate sau să tresari la fiecare zgomot suspect.

Pe partea dreaptă trecem pe līngă două peșteri cu portaluri mari. Suntem ușor presați de timp fiindcă tot īn seara trebuie să ne īntoarcem și acasă, la Brașov. Hotărīm să le vizităm la īntoarcere de va fi vreme.



Pe măsură ce īnaintăm cheile sunt tot mai sălbatice și pereții tot mai apropiați. Marcajele urcă versantul din stīnga. Noi īnsă ținem firul văii. Cam īn 10 minute ajungem līngă o cascadă. Apele vin dintr-o peșteră, Coliboaia,  și se strecoară printre pietre acoperite de mușchi.



De aici īncepe cea mai frumoasă parte a cheilor. Pereții se apropie atīt de mult īncīt īntre ei īncape doar o singură persoană. Pe jos e apa rīului, din fericire nu foarte multă așa că putem avansa fără să ne udăm. Trecem pe niște trunchiuri de copac aduse de cine știe ce viitură și continuăm īn să mergem īn lumea asta de stīncă și ape.



La un moment dat cheile fac un cot și ne aduc īn față unei săritori cam de 7m lungime. Un firicel de apă cade de sus pe lingă un buștean lung. De aici īncolo nu se poate īnainta decīt cu echipament pentru cățărare.


E finalul traseului nostru. Ne odihnim puțin și facem cīteva poze. La īntoarcere īi las pe cei trei colegi de tură să meraga īn față. Vreau să mai zăbovesc īn aceste chei, să fiu singur și să fac fotografii. Experiența a fost interesantă fiindcă venind īn coborīre le-am văzut și le-am simțit altfel. De fapt le-am văzut așa cum sunt ele de fapt: pustii, reci și acompaniate de muzica pārāului.



După terminarea ședinței foto trag tare să īi ajung pe ceilalți. Ne mai abatem la coborīre pentru a vizita Peștera Dracoaia. Pentru aceasta urcăm o pantă destul de abruptă și ne oprim sub impresionantul portal de la intrare. Avansăm apoi cu grijă. Peștera are galerii largi și este o peșteră tipică celor săpate de ape. Este săracă īn formațiuni spectaculoase de genul coloanelor, stalactitelor și stalagmitelor.

Ce e interesant e că aici se găsesc, niște mici lăcușoare pe care trebuie să fi atent să le ocolești. Au și ele farmecul lor. De asemenea am văzut și lilieci.

Revenim iarăși īn potecă. Mai jos e altă gură de peșteră cu intrare triunghiulară. Dar peștera e scurtă și am renunțat să mai intrăm.

De la site-ul Parcului Natural Apuseni citire:

Bazinul Sighistelului adăposteste peste 200 de peșteri pe numai 10 km pătrați, fiind arealul cu cel mai mare potențial de endocarstificare din tară. Dintre cele mai cunoscute peșteri din Valea Sighistelului amintesc: Peștera Corbasca  (300 m) cu Lacul de Cristal, frumoase gururi, stalactite, coloane și mari depozite de montmilch; Peștera Coliboaia (310 m) și peștera din Dealul Secăurii (1.450 m) care fac parte din același sistem carstic, cu bogate și variate concretiuni; Peștera Măgura (1.885 m) cu galerii labirintice, săli de dimensiuni impresionante și galerii inguste.

Pīnă īn sat ne reluăm obiceiul de a traversa rīul. Acum avem mai multă experiență și ne mișcăm mult mai bine. Cred că īn tura asta am traversat apa de sute de ori.



Și vine și ultima traversare. Gata!

Cheile Sighistelului sunt de o frumusețe aparte. Merită parcurse, respectate și protejate. Mi-ar fi plăcut să văd și ceea ce este după săritoare. De pe Internet am aflat că urmează Canionul Sighistelului, lat doar de 1 m, insa inaccesibil. Pe aici apa și-a creat un drum anevoios formānd 17 casacade.


Toate fotografiile Adauga un comentariu Inapoi


EOC



Comentarii: 5



Andreea B 01 mar 2013 01:33:47



Nici nu stiam de existenta lor si acum aflu si ca sunt superbe. Daca ma mai uit mult pe site-ul tau imi vin jdemii de idei de ture noi

george 01 mar 2013 11:18:52



Incitanta provocare.locuri care merita trecute cu piciorul ,vazute cu ochii,si simtite in interiorul sufletului.Felicitari Bogdane,a fost o lectura f.placuta

Bogdan 01 mar 2013 15:50:10



Andreea: idei si planuri de calatorie sunt multe. Unele din ele poate le materializam impreuna cu voi. 

George Isac: Multumesc, cuvintele dumneavoastra inseamna mult pentru mine.

C. Ceapchi 01 mar 2013 16:58:34



Dupa atatea cuvinte frumoase, eu ce as mai putea sa spun?\\r\\nFrumoasa relatare, iar pozele reflecta salbaticia si frumusetea peisajelor daltuite de natura. Ma bucur pentru voi si visez sa ajung si eu, candva, pe acolo.\\r\\nDupa relatarea ta, e simplu de ajuns....\\r\\n

Codruta Nedelcu 05 sep 2014 04:23:46



Daniel, dupa saritoare vine tot un canion ingust care se termina in niste portiuni pline de bolovani si trunchiuri ingramadite de apa, astfel incat nici macar pt. catarare nu merge. Oricum, si dupa ce ai iesi din canion si daca o iei pe poteca ce il ocoleste pe deasupra, vine o panta abrupta si luuuuunga (peste 1 ora de mers, pentru cei antrenati), impadurita monoton, astfel incat nici macar "priveliste" nu ai, genul de panta pe care eu nu pot sa-l sufar! Aceea iese intr-un punct ("Neagra") de unde ai mai multe optiuni, unele marcate, altele nu, insa majoritatea foarte frumoase. Oricum, NU intrati in canion pe vreme instabila - din cauza sistemelor carstice complexe, va puteti trezi cu o viitura FOARTE "rea", in doar cateva zeci de secunde! Pestera aia din poza in care apa se scurge pe multi muschi se numeste "Pisoalca" :D Daca merge bine motorasul Alpinet, cauta dupa Codruta si, la "foto", ai sa mai gasesti o poza de acolo: "Gaura fetii" ;)

Adćugaži un comentariu