Coltii Trascaului

Data publicarii: 27 aug 2013

Despre Muntii Trascaului se stiu si se scriu multe lucruri. Ocupa suprafete mari si tocmai de aceea de multe ori am ales varianta de a vizita, pe rind, particele din ei. Astazi ne-am oprit intr-unul dintre cele mai pitoresti locuri si anume Coltii Trascaului.

De ce Colti? Pentru ca sunt cumva izolati, pentru ca izvorasc cumva din mijlocul unei cimpii.  Sunt calcarosi, stincosi, foarte verticali. Abrupturile lor imi amintesc de Piatra Craiului sau de Cheile Turzii.


Planul nostru se rezuma la a urca pe Coltii Trascaului intr-o dupa-amiaza. Pornim catre ei din localitatea Remetea, jud. Alba. Iesim din sat si mare ne fu mirarea cind gasim in marginea satului, pe o platforma terasata a dealului o puzderie de corturi. Undeva mai sus se vad grupuri de alpinisti in actiune. Aflam ca in acest sfirst de saptamana se tine aici o tabara de catarare.


Ne indreptam apoi spre valea ce separa cele doua doua virfuri, Coltii Trascaului si Piatra Secuiului. Urcarea imi aduce aminte de Piatra Craiului cu ale sale grohotisuri. urcam sustinut iar din cind in cind ne oprim ca ii privim pe cataratori.

Mai sus gasim un izvor destul de puternic. Bem apa, facem plinul la sticle si parasim traseul marcat. Mergem spre stinga pe o poteca foarte clara care ne va duce mai intai intr-o sa. Trecem aproape de un grup de alpinisti si ne salutam. Umbrele stincilor ne adapostesc de caldura de peste zi. Ajungem si in sa unde intilnim un grup de straini. Nu reusim sa ii identificam exact, cert e doar ca vorbesc o limba de origine slava.



Satul Remetea vazut de sus, de pe Coltii Trascaului

Ne indreptam catre Colti. Mai avem doar o scurta perioada de urcus. Stim ca imediat urmeaza sa ne primim rasplata. Adica o perioada de odihna in care sa putem admira de sus perisajul: satul Remetea, Cetatea Coltesti, Vf. Ardeschia. Intr-un cuvint: minunat!


Apoi ne indreptam catre celallt virf inalt, Piatra Secuiului. Ca orice urcare ce se respecta incepem cu o coborire in saua unde ii gasisem pe straini. Apoi incepem sa urcam usor pina intilnim o intersectie de trasee: banda albastra pe care urcasem din Remetea si o banda rosie, traseu de creasta ce merge inspre Cheiel Turzii. De aici vedem CLujul, Turda si Cimpia Turzii, iar mai la Sud si Aiudul.

Din acest moment urcusul se inaspreste. Iarasi parasim marcajul preferind sa mergem pe linga prapastie. Spectacolul oferit de lumea de piatra este coplesitor. Nu regretam alegerea facuta chiar daca asta avea sa ne coste probabil 10 sau 15 minute.


Ajungem in final si pe Piatra Secuiului, la bornele ce marcheaza virful. Mai intilnim citiva turisti. Cel mai original este un negru care a urcat pina aici intr-un fel de slapi. Nu stam mult caci orele sunt inaintate si trebuie sa coborim inapoi la Remetea.

Doar ca pentru aceasta vom alege o alta varianta de coborire, cea donspre satul Coltesti. Am un pic de emotii fiindca stiu ca traseul nu e marcat asa cum apare pe harta. Mergem tot la limita abrupturilor. La un moment dat gasim si o poteca mai clara pe care ne hotarim sa o urmam. Ideea a fost buna fiindca am gasit si marcaj, e adevarat foarte vechi si rar. Dar ne-am bucurat fiindca ne-am dat seama ca nu trebuie sa mai improvizam coborirea prin cine stie ce loc. Am mers destul de mult pe platou coborind usor. Dam de un punct mai inalt de belvedere unde putem observa din alt unghi traseul de dimineata, din Cheile Aiudului.


De aici incolo coborirea se va face mai brusc. Pasim cu atentie ca grohotisul nu e chiar stabil. Mergem bine si scapam fara cazaturi si zgirieturi. Gata suntem la baza. Acum tot ce mai avem de facut e sa ne intoarcem la Rimenetea. Pentru aceasta parasim din nou marcajul si ne angajam pe niste pajisti terasate pe care le mai coborim din cind in cind.


Admiram de jos Pestera Studentilor, a carei intrare este impresionanta. E vorba de doua arcade mari ce se spijina pe o coloana. Din pacate soarele e la apus asa ca renuntam sa mai urcam la ea. Insa ramane pentru alta data.

Pentru noi a urmat o seara linistita la pensiunea Botar, un loc linistit, cu conditii de cazare bune si preturi decente. Maine urmeaza sa atacam cetatea Coltesti si Vf. Uger. Dar despre toate acestea intr-un alt jurnal.

 

Adauga un comentariu Inapoi

Abonare RSS Articole Abonare la articole

Comentarii: 2

  • Iubitorii Naturii

    27 aug 2013 06:04:44

    Foarte frumos! Am fost si noi in 2010.

  • monea viorel

    13 sep 2013 07:26:08

    am fost si eu in august si merita traseul.De la cele doua borne am mers pe culme pe o carare marcata si la intoarcere ne-am intors direct pe sub Piatra Secuiului pe linga culturi la limita versantului si am ajuns la tabara Salvamont.Traseul usor,iarba mica si privelistea frumoasa.Am ales varianta asta pentru ca am inteles ca spre Coltesti erau vreo doua stine cu caini fara cioban. Frumos si satul Rimetea.Eu n-am mai vazut la noi un sat asa frumos marcat si puse in valoare casele traditionala.Asa ar trebui sa arate toate localitatile noastre daca vrem sa avem turism.E un exemplu de urmat si pentru alte localitati si pentru guvernanti.Din ce-am inteles eu ar fi fost renovat cu fonduri de la guvernul ungar.Daca e asa ,pacat ca noi romanii nu putem face asa ceva in multe alte localitati din tara.

Adaugati un comentariu

Citeste si alte articole:

Bogdan Balaban - © Copyright 2006 - 2017