Dolomiti, episodul 1: pregatiri

Data publicarii: 24 nov 2014

In urma cu citiva ani asistam la Brasov la o proiectie foto a fotografului Dan Dinu. Tema: nordul Italiei si Muntii Dolomiti. Asa am aflat de ei. Si de atunci a incoltit o idee: cum ar fi daca as ajunge si eu acolo.

De atunci si pina la punerea in practica a acestei idei au trecut multi ani. Ani in care am acumulat experienta in pregatirea unor excursii peste hotare. In anul de gratie 2014 am ajuns in fata implinirii acestui vis. Impreuna cu Ramona, am hotarit sa mergem in septembrie si, ca urmare, ne-am apucat de strins bani.

Ce sunt Dolomitii?

Dolomitii fac parte din Alpii italieni, fiind situati in partea de nord-est a acestora, la granita cu Austria, in zona pe care italienii o numesc Alto Adige iar austriecii Sud Tirol. Numele acestor munti vine de la roca din care sunt alcatuiti si care a fost numita “Dolomia”, dupa numele lui Deodat Gratet Dolomieu, geolog francez care a cercetat in amanunt rocile din zona.

Dolomitii sunt faimosi pentru traseele de via feratta. Istoria acestor trasee este una veche si interesanta. Intre anii 1915 -1917, in zona Dolomitilor au fost purtate multe batalii care au scris istoria Primului Razboi Mondial. Austriecii si italienii au construit “drumurile de fier” pentru a capata pozitii strategice si pentru a avea acces pe platorurile muntoase altfel inaccesibile. Astazi inca se mai vad galerii si grote, tunele, ziduri, constructii si transee, urme ale luptelor crancene purtate in acesti munti. Marele Razboi, asa cum il numesc italienii, a pus o amprenta de nesters asupra locurilor si oamenilor.

Razboiul a trecut, potecile deschise de militari au ramas.

Traseele de via feratta atrag o multime de alpinisti. Cum noi nu facem parte din categoria lor ne-am propus sa facem excursii pe munte, asa cum facem si in Romania. Lucrul acesta s-a dovedit a fi destul de greu. Cind am inceput partea de documentare m-am izbit de o mare problema. Mai toti cei care au fost in Dolomiti descriau trasee de via feratta si mai putin de trekking.

Cu toate astea dupa multe articole citite am reusit sa schitez un plan pe zille care sa poata fi si dus la bun sfirsit. Dar pina la urma tot nu am scapat de via feratta si chiar ne-a placut chiar daca nu am avut echipamentul necesar.

Am stabilit citeva locuri pentru tabara de baza. Prima avea sa fie la Cortina D’Ampezzo.

Sa luam totul pe rind:

Transportul

Noi am optat pentru varianta de a merge cu masina. Stiu, e mai lung, mai obositor. Dar a fost varianta cea mai ieftina.

Distanta intre Brasov si Cortina D’Ampezzo este de aproape 1500 de kilometri pe care i-am parcurs in doua zile:
Ziua 1: Brasov - Sibiu - Deva - Lugoj - Recas - Nadlac - Budapesta.
Am plecat din Brasov vineri, 5 septembrie 2014, ora 14:00. Am ajuns la Nadlac in 6 ore. La frontiera am stat trei ore din cauza proastei organizari a autoritatilor din cele doua tari, Romania si Ungaria. Am ajuns la Budapesta la ora 00:30
Am cumparat vinieta de Ungaria de la benzinaria Mol de la Talmaciu, 73 de lei, valabila o luna. E mai avantajos asa decit sa cumperi doua viniete valabile cite o saptamana.

Taxele de drum din Ungaria pentru automobile, valabile in 2014:
10 euro pentru o saptamana
16 euro pentru o luna
141 euro pentru 1 an.


Ziua2: Budapesta - Jois - Wiener Neustadt - Graz - Spittal am der Drau - Lienz - Cortina D’Ampezzo
Am plecat din Budapesta la ora 9:00. Am ajuns la Cortina la ora 18:00. Pe drum am facut citeva pauze scurte.

Am cumparat vinieta de Austria de la prima benzinarie de dupa granita. Costa 8,5 euro pentru 10 zile. La austrieci e invers. Dupa nevoi, merita sa iei doua astfel de viniete, una la dus, una la intors.

Taxele de drum din Austria pentru automobile, valabile in 2014:
8,50 euro pentru 10 zile
24,80 euro pentru doua luni
82,70 euro pentru un an

Combustibilii in Austria sunt la preturi foarte bune, comparativ cu Italia. Noi am luat cu 1.29  euro si am facut plinul. In Italia, in zona Cortina D’ampezzo un litru de motorina costa 1,7 euro. Cel mai scazut pret la motorina pe care l-am intilnit in Italia a fost 1,55 euro, linga Bolzano. Noi am alimentat numai din Austria, am facut plinul de doua ori.

Taxele de autostrada din Italia sunt de asemenea foarte mari. Drept pentru care am evitat autostrazile. Si bine am facut fiindca in felul acesta am trecut prin locuri tare frumoase pe care le-am putut savura pe indelete.

Cazare
Initial am zis ca vom dormi la camping cu cortul. Campingurile din Cortina s-au dovedit o dezamagire. Facilitatile pentru cei care vin cu cortul sunt din ce in ce mai reduse pentru ca:
locuriile de cort erau departe de zona cu toalete si dusuri. Dupa ce vii din traseu si faci dus undeva la ora 19-20 ai sanse mari sa racesti pina ajungi la cort. Seara temperatura la Cortina era in jurul a 5-6 grade in perioada in care am fost noi
locurile de cort erau intr-o zona cam umeda, pe alocuri chiar noroioasa
cele mai bune locuri erau ocupate de rulote in care nu statea nimeni
internet nu aveai decit in zona receptiei.
loc sa iei masa, la fel doua bancute si o masa tot in zona receptiei


Date fiind cele de mai sus, am hotarit sa mai punem fiecare citiva bani si sa locuim decent. Ne-am orientat catre apartamente, pe care le-am gasit la preturi intre 16 si 21 de euro de persoana. Noi am fost trei, dar in majoritatea locurilor in care am stat puteau dormi patru persoane.

Nu incercati sa cautati cazare in Cortina, e scump. La 10-15 kilometri insa raportul pret / calitate este unul corect.

Mincare
Ca tot romanul care se respecta am venit cu destula mincare de acasa. Decizia a fost una inteleapta. In zonele turistice nu prea exista supermarketuri cu preturi ok. Cum vine aia sa dai 3 euro pe doua cepe?( ca sa ai cu ce minca slana ). Bineinteles ca am gustat si din specialitatile locale care sunt delicioase. Pentru o aprovizionare adevarata am mers in cel mai mare oras din zona, Bolzano, care merita si el vizitat.

Sigur, daca bugetul va permite, puteti minca la cabane sau restaurante.

Limba
Desi italiana seamana bine cu romana, trebuie sa fiti atenti la unele nuante:
via ferata nu inseamna cale ferata.
sentiero dificile nu inseamna santier dificil. Descrie portiuni de poteca prevazute cu lanturi unde trebuie sa fim atenti.
funifia nu inseamna funie, ci telecabina
riffugio nu inseamna refugiu, ci cabana. Retineti urmatoarele: cel mai urit rifugio este mai frumos decit cea mai buna cabana de la noi.
Tre Cime nu inseamna trei Cizme, ci trei virfuri, Asadar Cima =  Virf

A doua limba cu care te poti descurca este germana.

In general te poti intelege si in engleza insa aceasta e vorbita destul de...original.

Suveniruri
Exista o gramada de magazine ce vind suveniruri. Dar unele dintre ele sunt mai speciale. La librarii, la cabane vei gasi un carnet care se numeste Pasaportul de Dolomiti, la preturi ce pleca de la 6 euro. La cabane exista stampile personalizate pe care le poti pune in acest carnet.


Eu am fost mai pragmatic. Aveam acasa un pasaport expirat in care tronau din 2002 niste stampile maghiare si austriece. Am luat acest pasaport si l-am transformat in pasaport de Dolomiti. Necazul e ca vreo trei zile am uitat de el si am ratat numeroase stampile. Uite, asta e un motiv numai bun cam sa ma intorc.

Prejudecati
Lasati acasa prejudecatile de genul: numai pantofarii si manelistii folosesc telecabina si telescaunul si telegondola.

Folositi cu incredere instalatiile de transport pe cablu din Italia. Preturile sunt mai mici ca la noi. In plus ajungeti mai repede in principalele puncte de plecare in traseu.

Si pentru exemplificare:
Sistemul de telecabine Freccia nel Cielo( in traducere Sageata catre Cer ) va urca de la Cortina D’Ampezzo, de la 1224m pina la Cima Tofana 3190m. Pret dus-intors 24 de euro pentru trei telecabine. Va garantez, experienta este coplesitoare.

Mai multe detalii aici:
http://www.freccianelcielo.com/

Sistemul de telecabine Funivia Marmolada va urca din statiunea Malga Ciapella pina la Punta Rocca(3265m). Pret dus-intors tot 24 de euro si tot pentru trei telecabine ultra moderne. Va garantez, merita. In plus gasiti si un muzeu al razboiului, puteti merge pe Via Feratta Eterna.

Mai multe detalii aici:
http://www.funiviemarmolada.com/default.asp

Alte prejudecati: unii ii numesc pe italieni macaronari, nu am inteles de ce. Veti vedea in nordul Italiei o foarte buna organizare si infrastructura. Si, desi am fost prin multe statiuni montane in mai multe tari, cea mai frumoasa dintre toate mi s-a parut Val Gardena. Sa nu uitam ca avem ce invata si de la macaronari.

Harti

In fiecare cabana, camping exista harti foarte bune cu zona in care te afli, ba chiar si cu zonele invecinate. De aceea am preferat sa nu cumparam harti. Pentru cine doreste exista exista o intreaga colectie, fiecare harta costa in jur de 7 euro.

Inghetata

Italieni sunt mari maestri in preparea inghetatei si as zice ca in unele locuri aceasta activitate este un cult. Incercati inghetata italiana cu cea mai mare incredere

 

Costuri

Noi am fost plecati in perioada 5 - 21 septembrie 2014. Asadar 17 zile intr-o perioada care nu e chiar aglomerata.

Costurile totale: 580 de euro de persoana, am fost trei persoane. Ideal ar fi patru persoane, se mai reduc atit costurile de transport cit si cele de cazare.

Alte date statistice:

Din cele 16 zile: 4 au fost pe drumul Romania - Ungaria - Austria - Italia si retur
Programul artistic:
9 zile in Dolomiti.
Apoi am urcat pasul Stelvio si am coborit catre Verona
O zi am petrecut-o la Verona
Doua zile am vizitat Venezia si insulele din jurul sau
O jumatate de zi am vizitat Budapesta.

Distanta parcursa cu masina: 4550 km
Distanta parcursa cu vaporul: necunoscuta
Distanta parcursa pe jos: de asemenea, necunoscuta



Adauga un comentariu Inapoi

Abonare RSS Articole Abonare la articole

Comentarii: 1

  • maria obarse

    24 nov 2014 12:54:35

    Buna seara Familia Balaban Excelenta ideea de a furniza amanunte legate de drum,costuri,locuri de cazare,transport local,etc.,lucruri capitale mai ales cand pleci peste granita. Poate n-ar fi rau ca o asemenea initiativa sa fie urmata de cat mai multi impatimiti ai muntelui. Va multumim pentru pretioasele informatii si la cat mai multe iesiri.

Adaugati un comentariu

Citeste si alte articole:

Bogdan Balaban - © Copyright 2006 - 2017