Pe zăpadă proaspată în Munții Gurghiu
Data publicării: 30 mar 2015
Click aici pentru a vedea galeria completă de fotografii
Aşa cum vă povesteam la finalul jurnalului trecut, cu o seară în urmă ne cazasem la o pensiune aflată în vecinătatea Pasului Bucin. De aici trebuia să plecăm spre două vârfuri înalte din Munţii Gurghiu.
Pentru toată lumea acest munte era o necunoscută. Nimeni nu îl mai urcase. Nici informaţiile găsite pe Internet nu erau foarte clare. În plus ninsese cam toată noaptea. Dis de dimineaţa ne înfiinţăm în Pasul Bucin, lăsăm maşina şi începem să căutăm intrarea în traseu. Prima tentativă este lipsită de succes aşa că mă văd nevoit să cobor până la şosea şi să caut un indicator. Şi găsesc ceva vechi şi cam ambiguu.
Coroborez cu harta şi pentru început găsesc direcţia de mers. Următorul marcaj e destul de departe însă din fericire e mai vizibil. Intrăm pe un drumeag şi pornim prin traseul ce străbate pădurea. Marcajele sunt la fel de rare însă ne bucurăm că măcar drumul e lat. Ce e uşor îngrijorător e faptul că undeva trebuie să schimbăm marcajul.
Începem şi urcăm mai consistent, mergem fără oprire până într-un loc unde hotărâm să facem o pauză. Mâncăm ciocolată. Când să plecăm, observ o săgetuţă pe un copac. Mă bag sub coroana copacului şi cosnstat, pentru a câta oară, că sus cineva ne iubeşte. Pe marcaj e trecut un triunghi roşu şi inscripţia Seaca - 3 ore. Am nimerit la fix locul unde trebuie schimbată poteca.
Pentru început nu suntem prea siguri de drum. Urcăm o bucată abruptă dar scurtă, fără o potecă evidentă sau marcaj. Peste ceva timp drumul se lăţeşte şi mai apar triunghiuri roşii pe copaci.
Ţinem acest drum care merge tot prin pădure. Nu avem puncte de belvedere însă ne bucurăm de altceva: suntem singuri pe acest traseu, zăpada e proaspătă, e linişte. Suntem primii care facem potecă. Brazii sunt încărcaţi şi au o frumuseţe aparte.
Din fericire, deşi marcajul e foarte rar, poteca e clară şi lată. Nu există răscruci şi de aceea pericolul de a te rătăci este redus.
După o vreme, care nouă ni s-a părut foarte lungă, am ajuns la intersecţia cu un alt traseu. Schimbăm iarăşi marcajul, urmăm punctul roşu. Spre dezamăgirea noastră urmează o coborâre. După câteva serpentine urmează iarăşi o perioadă relativ dreaptă ce ne duce la o mică poieniţă. De aici ar trebui să înceapă urcuşul către vârf. Scot telefonul şi pornesc GPS-ul ca să mă asigur că suntem pe drumul cel bun. Nu găsim nici un fel de potecă. Cercetăm mai bine poiană şi descoperim o săgeată pe care scrie prescurtat în limba maghiară numele vârfului Saca Mare.
Mergem în direcţia indicată de săgeată dar tot nu găsim nici o urmă de marcaj sau măcar de potecă. E clar, din acest moment GPS-ul trece la putere. Urcăm pe un culoar unde sunt copaci. Sub zăpada mare însă e plin de ienuperi şi mai apoi de jnepeni. Drumul e foarte anevoios şi niciodată nu ştii ce te aşteaptă pe sub zăpadă. Totuşi ne croim o cale până la platoul unde se găsesc vârfurile Saca Mare şi Saca Mică. Tabloul e de basm: zăpadă mare şi neatinsă, brazi încărcaţi, cer senin.
La un moment dat, printre ienuperi şi jnepeni se zăreşte o potecă. Ne bucurăm pentru că nu mai avem capcane sub zăpadă. Poteca ne duce la un punct de belvedere foarte frumos aflat pe Vf. Saca Mică.
Soarele ne da prilejul să observăm un fenomen rar, Spectrul din Brocken sau Fenomenul Gloria. Cauza unui astfel de eveniment este reflectarea razelor solare de către picăturile de apă din nori sau ceaţă. Apare doar atunci când un obiect, se găseşte între Soare (aflat la răsărit sau apus) şi nor sau o zonă cu ceaţă. Spectrul este mai luminos şi cu mai multe inele de o puritate a culorii accentuată atunci când dimensiunea picăturilor de apă este uniformă.
Sub noi e ceaţă însă din ea ies la lumina vârfurile mai înalte aflate în Munţii Călimani. Recunosc cu plăcere Vf. Pietrosu şi Bistricioru. Vremea e nemaipomentită. Se face chiar cald de nu îţi mai vine să pleci.
Cu toate astea trebuie să o facem. Ziua e scurtă şi trebuie să găsim şi vârful Saca Mare, cel mai înalt al masivului, dar şi să ne întoarcem. Drumul până la Saca Mare(1777m) este ceva mai simplu. Îl găsim tot cu ajutorul GPS-ului mergând însă de data aceasta pe o potecă clară şi pe nişte urme de ATV.
Lângă el, la vreo 200m, se afla şi un foişor de observaţie. Popasul pe Vf. Saca Mare este mai scurt, cât să ne facem nişte poze. Din vale se aude zgomot de motor. Ne întoarcem exact pe poteca pe care am croit-o la urcare. Ajunşi în poieniţa de sub platou găsim urme de ATV care aveau să ne poarte înapoi până în Pasul Bucin. Excursia s-a terminat numai bine, exact când a început să se insereze, semn că am folosit la maxim această zi.
Seara a fost una excepţională, dominată de buna dispoziţie întreţinută de un vin bun.
Traseu:
Pasul Bucin - Vf. Saca Mare
Marcaje: banda albastră, triunghi roşu, punct roşu, nemarcat
Durata: 8 ore
Toate fotografiile Adaugă un comentariu Înapoi
- Distribuie pe retelele sociale
Abonare la articole
Comentarii: 4
-
Daniel Turcu
30 mar 2015 11:24:20
Faina tura. O intrebare si o sugestie. V-ar fi ajutat rachetele de zapada? Daca mai vreti sa iessiti si aveti nevoie de rachete ma poti contacta. Tura Faine Eco-Logica Brasov
-
maria obarse
30 mar 2015 12:43:15
Faina excursie,peisajele superbe,brazii incarcati cu zapada si jnepenisurile in care Ramona "innota" pana la brau,dau culoare pozelor. Poza cu cei doi "porumbei"care se saruta in foisorul de observatie,cea cu Ramona de care am facut vorbire mai sus, si cea cu Bogdan "bulgarit" de co-echipieri,pot concura la un premiu de excelenta. Multumim si mai asteptam!
-
Bogdan
31 mar 2015 06:19:20
Daniel: Nu stiu cum ar fi fost cu rachete de zapada si e destul de greu de prezis. Zapada nu era chiar mare era proaspata. Multumim de oferta!
Maria: Multumim. A fost o excursie foarte interesanta. Mi-ar place sa o repet cind nu este zapada. Asa ca sa vad daca chiar exista vreo poteca pina la cele doua virfuri.
-
Szasz Szabolcs
06 ian 2020 15:44:34
Buna ziua. Am ajuns la acest blog prin cautarea dupa "tura Pasul Bucin Vf. Saca Mare" pentru ca nu am facut tura asta si stiam ca venind dinspre Pasul Bucin marcajele sunt cam rare. Am pornit si noi la drum in data de 04.01.2020 la ora 12:10 de la Pasul Bucin catre Vf. Saca Mare si am revenit la ora 17:30. Mentionez ca am reusit sa ramanem pe poteca pentru ca au trecut si niste snowmobile si pe varf am mai avut timp si de fotografii si de un ceai facut pe loc :) . Marcajele dinspre Sovata sunt refacute si in toamna anului 2019 s-a instalat si un refugiu montan la 5 minute de la varf.ul Saca Mare. Iata trackul turei de pe strava: https://www.strava.com/activities/2981686236