Letonia, episodul 2: Riga, Jurmala, Auciems

Data publicarii: 25 sep 2015

Click aici pentru a vedea galeria completa de fotografii

Dupa citeva zile petrecute in Estonia revenim in Letonia cu gindul de a vizita pitorescul sat Amatciems.Din nefericirre nu am retinut corect numele acestuia si am ajuns la Auciems, un loc dragut cu paduri si lacuri. In drum trecem prin frumosul oras Cesis, construit pe citeva dealuri aflate de-a lungul riului Gauja.



Seara ajungem in Riga si ne cazam intr-un cartier cam ciudat aflat vis-a-vis de centru, peste riu. Tipul de la pensiune ne intimpina cu entuziasm. Ne spune ca suntem primii turisti din Romania care au stat la el. De asemenea ne povesteste cu lux de amanunte despre o calatorie facuta de el in Romania, tara care l-a impresionat in mod foarte placut. Fusese la Oradea, Deva, Sibiu, Sighisoara, Cluj, Brasov, Bran, pe Transfagarasan, Bucuresti si in Delta Dunarii.

Ne spune ca drumurile din Romania i s-au parut excelente(sic!). Comparativ cu cele din Letonia pot spune ca avea dreptate. Omul asta s-a indragostit pur si simplu de tara noastra si ne spune ca va reveni cu siguranta. El ne-a servit o lectie care ne-a facut sa apreciem mai bine ceea ce avem la noi acasa.



A doua zi dis-de-dimineata plecam in oras pe jos. Traversam podul modern Vansu si ajungem in apropierea Castelului Riga. In buna noastra traditie il gasim in renovare si inchis.

Castelul Riga a fost construit in 1330 si reproiectat de suedezi la 1652. Acum gazduieste doua muzee: cel al Istoriei Letoniei si cel al Artei Straine.

Vreme de 100 de ani, inaintea sosirii lui Petru Cel Mare, Riga a fost controlata de suedezi. Acestia au reconstruit zidurile orasului si citadela ce poarta azi numele de Castelul din Riga. Capitala Letoniei a fost cel mai mare oras din imperiul sudez, depasind chiar si Stockholmul.

Orasul a fost asediat timp de noua luni de armatele lui Petru. Multe cladiri erau distruse iar doua treimi din populatia orasului murise. Apoi au sosit la Riga cruciatii germani care au reconstruit orasul insa au alungat populatia bastinasa in afara zidurilor orasului unde acestia si-au constuit adaposturi din lemn. De fiecare data cind orasul era amenintat acestia trebuiau sa isi incendieze proprietatile si sa se refugieze in interiorul zidurilor orasului. Acest lucru s-a intimplat de opt ori.

Ultima astfel de patanie a fost de pomina. In 1812 Napoleon se indrepta cu ostile sale catre Rusia. Un paznic aflat in turnul Bisericii Sf. Petru a vazut in departare un mare nor de praf. Crezind ca armatele lui Napoleon se apropie de oras, a dat alarma. Patru biserici, peste 700 de case si 35 de cladiri ale administratiei publice, hectare intregi de culturi agricole au fost incendiate inainte ca oamenii sa realizeze ca norul de praf a fost generat de o turma de vaci. Napoleon alesese o alta ruta pentru a ajunge in Rusia.

Nu se poate ca atunci cind vorbim despre Riga sa trecem peste stilul arhitectonic Art Nuveau, stil ce confera un aer usor decadent strazilor din Riga. Acesta s-a dezvoltat in Riga mai mult ca in oricare oras rusesc. Un nou val de arhitecti au proiectat la inceputul secolului XX blocuri rezidentiale, academii, scoli, magazine, biblioteci, restaurante si fabrici. Rezultatul: circa 40% din zona pietonala a orasului este realizata in stil Art Nuveau.



 


 










 



Dacă vreți să identificați o clădire Art Nouveau, este foarte simplu: aceasta este dinamică și vie, are fațada ornamentată cu motive florale stilizate, cu forme organice ce se unduiesc, cu păsări și insecte sau cu figuri umane.

Inginerul și arhitectul Mikhail Eisenstein (1867 – 1921) este unul dintre cei mai cunoscuți autori ai unor asemenea clădiri din Riga. Ca și la noi, în timpul comunismului, respectiv la ei, în timpul ocupației sovietice, apartamentele spațioase ale clădirilor Art Nouveau au fost ciopârțite în așa numitele komunalkas, și așa au rămas până azi.













Aceste clădiri fac și ele parte din Patrimoniul Cultural Mondial UNESCO, și, după cum le-am văzut întreținute, letonii știu să le aprecieze valoarea.

Cartierul Art Nuveau isi atinge maximul pe si in jurul strazii Alberta. Fatade impresionante te intimpina de peste tot. Te uiti la cladiri cu atentie si incerci sa cuprinzi fiecare figura, fiecare decoratiune.











Exista si un muzeu Art Nuveau in care puteti admira citeva apartamente decorate dupa acest stil. Pretul e un pic cam mare insa merita mai ales ca nu vezi asa ceva in fiecare zi.

Daca ai spune despre vechiul oras ca este o insula nu ai gresi prea tare fiindca acesta este in intregime inconjurat de ape. Vechea cetate care il inconjura este acum un mic canal ce serpuieste printr-o serie de parcuri interesante.













Parcurile sunt si ele realizate tot in stil Art Nuveau. Basterjkalns este un loc mai inalt al orasului cu mici cascade si terase cochete amenajate pe malul canalului. Cinci pietre inscriptionate comempreaza cameramanii si politistii ucisi aici in timpul atacului sovietic din 1991.



Din acest parc se pot face plimbari cu barca de-a lungul canalului ce inconjoara orasul vechi. Pretul este destul de piperat, 18 euro de persoana. De aceea va recomand sa faceti acest tur de la statia aflata pe riul Daugava, unde cursa costa doar 7 euro de persoana.





Parcurile din Riga merita cu siguranta vizitate si sunt un loc excelent de odihna si relaxare dupa plimbarile lungi facute pe jos in capitala Letoniei.

















Toate strazile din vechiul oras duc in Piata Dome, punctul central al orasului. Pe o latura a pietei se gaseste cea mai mare biserica din Tarile Baltice, avind hramul Sf. Maria. Catedrala este construita din caramida rosie incepind cu anul 1211. Iniatiatorul constructiei a fost episcopul Albert care este si inmormintat in interiorul catedralei.

Placile, mormintele si pietrele funerare din interior ne arata cit de nemtesc a ramas de fapt orasul indiferent de cine l-a stapinit. In catedrala Dome exista o orga cu 6768 tuburi care la momentul terminarii sale era intre cele mai mari din lume. Tarul insusi a donat bani pentru aceast orga iar Franz Liszt a compus muzica de inaugurare.


Acesta a fost ultimul obiectiv pe care l-am vazut la Riga. Am plecat apoi sa ne recuperam masina. Ultimele ore in Letonia le-am petrecut pe plaja din statiunea Jurmala.

Locul este foarte interesant. Pentru a ajunge pe plaja trebuie sa traversezi mai intai o padure de pini si abia apoi dai de nisip. Sa nu credeti ca la Jurmala se face plaja ca la noi. Din cauza climatului mai rece oamenii stau pe nisip mai degraba imbracati, iar cei care se aventureaza in Marea Baltica sunt chiar putini.

Jurmala inseamna in limba letona malul marii si este formata dintr-o salba de mici orasele situate de-a lungul unei limbi inguste de nisip care urmeaza coasta pe circa 8km. Principalele plaje sunt cele de la Majori si Dubulti.


Bineinteles exista si o strada de promenada numita Jomas. De o parte si de alta a acestui bulevard e plin de restaurante, magazine de suveniruri si hoteluri.

Ce ar mai fi de mentionat este ca pentru a ajunge in Jurmala trebuie sa platesti o taxa de acces de 2 euro, asemanator cu ceea ce aveam la Mamaia pina nu demult.

 

 
 

 

Toate fotografiile Adauga un comentariu Inapoi

Abonare RSS Articole Abonare la articole
Nu exista comentarii

Adaugati un comentariu

Citeste si alte articole:

Bogdan Balaban - © Copyright 2006 - 2017