Republica Moldova, Episodul 3: Mileștii Mici și Condrița
Data publicării: 25 apr 2017
Ultima zi din Republica Moldova a fost mai scurtă având doar două obiective: Combinatul de Vinuri Milestii Mici şi Mănăstirea Condrita.
Mai întâi ne-am dus, cum era şi normal, la vinărie. Aveam deja făcută o programare de vreo săptămână. Aici lucrurile par să se fi mişcat într-o direcţie mai bună ca la Cricova. Curtea este foarte îngrijită. Parcarea este mare şi foarte spaţioasă, aerisită.
Ne prezentăm la poartă şi suntem îndrumaţi la Recepţie unde suntem preluaţi de Doamna Cristina, ghida noastră de astăzi. Intrarea costă 350 lei moldoveneşti.
În curte există două fântâni arteziene foarte spectculoase..cu vin. Pe alese, alb şi roşu. Din butoiaşe, din ulcele curge vin ce umple pahare mari aflate de jur-împrejur.
De data asta intrăm în oraşul subteran cu maşinile proprii parcurgând străzi cu nume de vinuri străjuite de butoaie mari. Primul popas îl facem în faţa unei cascade subterane unde primim primele informaţii. Din fericire Doamna Cristina vorbeşte foarte bine româneşte.
Combinatul de Vinuri Milestii Mici este şi acum o întreprindere de stat. Acest oraş vinicol subteran a apărut în urma extragerii zăcămintelor de calcar în anii ‘70 şi este unul dintre cele mai mari din lume. Lungimea galeriilor însumează 200 km, dintre care mai mult de 50 km( cu suprafaţa de 182 000 metri pătraţi ) de galerii sunt utilizate în scopuri tehnologice.
Adâncimea galeriilor variază de la 30 la 85 m. Butoaiele mari de stejar au fost asamblate la întreprindere în anii 70-80 cu lemn importat din Rusia şi Ucraina.
Ne îndreptăm apoi spre Colecţia de Aur. Combinatul de Vinuri Milestii Mici are o colecţie de vinuri, care a marcat o dată pentru totdeauna faima şi prestigiul întreprinderii pe piaţa internă şi pe arena internaţională a vinurilor.
În luna august a anului 2005 Colecţia de Aur Milestii Mici a fost înregistrată în Cartea Recordurilor Guinness ca fiind cea mai mare colecţie de vinuri din lume. Aici se păstrează vinuri cu o vechime de zeci de ani. peste 1,5 miloane de sticle de vin sunt adăpostite în colecţie.
Crearea colecţiei îşi are originea într-o decizie legislativă. Prin anul 1985, când s-a adoptat legea antialcool a lui Garbaciov( ultimul preşedinte al URSS ). Mult vin și multe vii din Moldova au fost distruse. La Mileștii Mici, angajaţii au hotărât să facă ceva să salveze vinurile de colecție. Şi au reuşit. Acum colecția vinăriei este una foarte bogată, cele mai vechi vinuri. Marca Mileștii Mici, datează din 1969.
Camerele în care este păstrat vinul sunt foarte interesante. Arhitectura în stil gotic şi perfecţiunea formelor amintesc de vechile temple greceşti. La o adâncime de 80 m, în caze, în sticle acoperite cu praf, mucegai şi pânza de păianjen, vinurile îşi duc liniştite traiul de zi cu zi. Fiecare cază dispune de un paşaport pe care este indicat numărul cazei, denumirea vinului, anul recoltei strugurilor şi anul depozitarii vinului în colecţie.
Colecţia îşi îmbunătăţeşte stocurile în fiecare an, ceea ce va permite ca vinurile depozitate recent să dăinuiască ani de-a rândul.
Vinurile de colecţie de la Mileștii Mici sunt vinuri excepţionale, cel mai vechi vin, aşa cum spuneam şi mai sus, datând din 1969.
Cele mai valoroase sunt:
- vinurile albe Sauvignon 1988, Aligote 1986,
- vinurile roşii Cabernet 1986, Codru 1986,
- vinurile de desert – Gratiesti 1986, Auriu1986, Trandafirul Moldovei 1986
Se pare că anul 1986 a fost cel mai bun an pentru vinurile de la Mileștii Mici. Vinurile din colecţie sunt păstrate cu mare grijă. După câţiva ani de maturare în colecţie, vinurile dobândesc arome specifice, în care se-mpletesc duios nuanţe de vanilie, vişină, coacăză neagră , flori de câmp sau ciocolată.
Microclima care se creează în colecţie (temperatura şi umiditate constantă) nu fac decât să îmbunătăţească calităţile vinului. Sticlele au un design foarte special şi o etichetă originală care imită harta orăşelului vinicol subteran Milestii Mici.
Tot în această zonă în care se păstrează vinurile de colecţie există şi o staţie seismică, se pare că una dintre cele mai performante din lume. Cutremurele frecvente din zona Vrancea din România se simt şi în Republica Moldova.
Unele caze din Colecţia de Aur se pot închiria, astfel cei interesaţi în mod deosebit de colecţionarea vinurilor, au posibilitatea să şi le păstreze aici.
Tot aici se produc şi vinuri spumante, sau şampanie aşa cum ne palce noua să le spunem. Cei de la Mileștii Mici produc vin spumant sub marca Moldova de Lux, obţinută prin metode moderne. Ghida noastră confirmă faptul că la Cricova se produc cele mai bune vinuri spumante din Moldova.
Din 2005 Combinatul de Vinuri Mileștii Mici a fost inclus în Patrimoniul Cultural Naţional al Republicii Moldova.
Excursia noastră se termină la magazinul vinăriei. În spate sunt câteva mese unde avem pregătite trei soiuri de vin pentru degustare. Pentru mine este prima oară când particip la aşa ceva. Şi la Milestii Mici există săli de degustare însă la momentul vizitei noastre acestea se aflau în renovare şi nu s-au putut vizita.
Mai întâi suntem serviţi cu vin alb din soiul Alb de Milestii Mici din 2013. Mai întâi aflăm că vinul alb se serveşte la o temperatură de 8 - 10 grade aşa că în primul rând trebuie să ţinem paharul de picior. Apoi trebiue să învârtim un pic paharul pentru un aport de oxigen care îi va spori aroma olfactivă. Abia după aceasta se trece la degustare. Se plimbă apoi vinul prin gură pentru a-i simţi mai bine toate aromele. Ceea ce nu se consuma se poate goli în nişte boluri speciale aflate pe centrul meselor.
Vinul ăsta chiar mi-a plăcut foarte mult şi de aceea am şi cumpărat ulterior.
Pentru neutralizarea gustului, când trecem la a degusta un alt vin trebuie să consumăm plăcinte, caşcaval, fructe uscate, biscuiţi.
Trecem la degustarea vinului roşu din soiul Roşu de Milestii Mici. Acesta trebuie savurat la o temperatură de 16-18 grade şi de aceea paharul trebuie ţinut de la baza cupei pentru a se încălzi puţin de la căldură mâinii. Bineînţeles reluăm ritualul cu rotirea vinului în pahar, mirosul şi, cel mai important, cu degustarea. Vinul roşu nu este în general pe gustul meu şi de aceea nu prea m-a dat pe spate.
Dăm iarăşi iama în plăcinte, caşcaval şi toate cele pentru neutralizarea gustului.
Trecem şi la următorul vin: acesta este un vin de desert marca Mărgăritar din anul 2004 de culoare aurie. Aşadar repetăm ritualul de degustare al vinurilor albe. De cum lichidul a ajuns pe limbă, papilele gustative s-au emoţionat. Toată gaşca de degustători a apreciat unanim că Mărgăritarul a fost cel mai bun vin. Din păcate nu am gustat decât două guri fiindcă eram şofer. Oricum a fost suficient cât să mă facă să îmi doresc să aprofundez tainele acestui vin drept pentru care mi-am luat două sticle. Uite aşa! De ciudă!
Cum era de aşteptat finalul vizitei a fost în magazinul de vinuri, fiecare încercând să îşi găsească vinul preferat.
Următoarea oprire a fost în Chişinău unde am făcut o vizită la supermarket. Noi am nimerit la unul numit Linella. Am încercat să luăm produse care nu se găsesc la noi.
Cu ce am plecat:
Lapte dulce condensat Moloko( sper că am descifrat corect ) - se prezintă sub formă de conserve.
E o minunăţie! Atenţie, că eticheta este în limba rusă scrisă bineînţeles cu caractere chirilice.
Pufuleţi dulci Cristinuta - de când i-am gustat am uitat de pufuleţii săraţi de la noi.
Adjîca - asta este o pastă picantă originară din Georgia. Ideală pentru paste sau cartofi. Şi aici eticheta e tot în limba rusă.
Votcă - sunt o grămadă de posibilităţi. Majoritatea mărcilor se găsesc şi noi dar eu am ales din raţiuni estetice tot una cu eticheta rusească.
La vamă puteţi introduce în România maxim 4 litri de vin şi maxim 1,5 litri de băuturi tari de persoană.
După vizita la supermarket ne îndreptăm spe mănăstirea Condrița, aflată nu departe de Chişinău în drumul nostru de întoarcere către România. Mănăstirea arată, cel puţin pe exterior, într-un mare fel: în buna tradiţie a bisericilor ruseşti are o grămadă de turnuri şi turnuleţe în formă de bulb de ceapă.
Poarta mănăstirii este foarte frumos lucrată în lemn. Mănăstirea Poartă hramul Sf. Nicolae şi este destul de veche fiind construită în anul 1783. În perioada comunistă a fost închisă şi transformată în tabăra de odihnă. A fost redeschisă abia în 1993.
Curtea mănăstirii arata destul de rău, se vede că vieţuitorii de aici nu o duc grozav cu banii. Cu toate astea există şi locuri ce au fost recondiţionate sau sunt în curs de renovare.
Undeva surprinde o statuie care personal mi se pare de inspiraţie catolică, în care Iisus îşi poartă crucea. Biserica nu are pictură în interior, a rămas doar o veche frescă ce pare a fi fost restaurată recent.
Mai multe despre Manastirea Condrița aici:
http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-condrita-96889.html
Gaşca de moldoveni va salută din Beciurile de la Milestii Mici
Asta a fost excursia noastră în Republica Moldova. O ţară interesantă, puţin cunoscută de majoritatea românilor. Vă îndemn ca măcar odată în viaţă să treceţi Prutul şi să aflaţi ce are de oferit această țară chiar de la faţa locului.
Primele două episoade se găsesc aici:
http://bogdanbalaban.ro/544.html
http://bogdanbalaban.ro/545.html
- Distribuie pe retelele sociale
Abonare la articole