Cipru, episodul 1: Afrodita, Pafos si Muntii Troodos

Data publicarii: 14 iun 2017

Supranumita Insula Afroditei este fara indoiala un loc minunat. Dar cine-i Afrodita? Simplu. Zeita Dragostei si a Frumusetii la Greci. Legenda spune ca Afrodita s-ar fi nascut din spuma marii in partea de sud a insulei Cipru. Este mama lui Eros sau Cupidon, baietasul nazdravan ce se joaca cu arcul si ii face pe oameni sa se indragosteasca.

Anii au trecut, povestile cu Afrodita si ceilalti zei raman in urma. Insula Cipru a cunoscut numeroase stăpâniri în decursul istoriei: asiriană, egipteană, persană, romană, bizantină. În secolul al XII-lea a fost ocupată de cruciați până în 1489, când a trecut sub stăpânirea Veneției. În 1571 a fost ocupată de Imperiul Otoman, iar în 1878 de Imperiul Britanic. La 16 august 1960 Ciprul a obținut independența de stat, constituindu-se ca republică federală binațională (greacă și turcă), în cadrul Commonwealth-ului Britanic.

În august 1974 episcopul-presedinte Makarios, a fost inlăturat de la putere de către simpatizantii miscarii Enosis, ce dorea unirea cu Grecia. Serviciile secrete turcești au aflat de intenție și, în noaptea dinaintea declarării anexării Ciprului la Grecia, trupele turcești au invadat partea de nord a Ciprului, locuită predominant de turci, instaurând în 1983 Republica Turcă a Ciprului de Nord și alungând pe toți grecii. Cei din sud au reacționat în același fel și i-au alungat în nord pe toți turcii. Situația s-a perpetuat până în zilele noastre. Actul nechibzuit a declanșat așa-numita „criză cipriotă”. Republica Turcă a Ciprului de Nord este recunoscută la nivel international numai de Turcia.

Astazi Ciprul se gaseste intr-o situatie politica destul de complicata. Insula este divizata in doua, intre greci si turci. De aceasta divizare nu a scapat nici capitala Nicosia, singura capitala a Europei impartita si ea in doua. ONU a creat o asa-numita zona verde, lata de citiva kilometri care este controlata de soldati din intreaga lume. Scopul este acela de a-i impiedica pe turci si pe greci sa se ia la bataie din nou. De asemenea pe teritoriul cipriot se mai gasesc citeva baze militare apartinind Marii Britanii.

O vacanta in Cipru vine intotdeauna la pachet cu vreme buna. Practic nu ai cum sa dai gres in conditiile in care statisticile spun ca intr-un an cam 330 de zile sunt insorite.

Noi am ajuns in Cipru in principal datorita unei promotii a companiei Tarom. Am platit 190 de euro pentru 3 bilete de avion cu destinatia Larnaca, doua pentru adulti si unul pentru bebelus. Pina acum nu am mai zburat cu Tarom-ul, am fost multumit de conditiile oferite si mai ales de faptul ca au fost punctuali. Si daca o sa mai prind oferte convenabile am sa mai apelez la ei.

In ultimii ani am zburat tot cu linii aeriene low-cost, unde mai tot timpul am plecat cu intirziere si locurile in avion era foarte ingramadite. Cum zicea un clasic in viata, stai mai confortabil intr-un autobuz Codreanu decit intr-un avion low-cost.

Alta problema ivita inainte de plecare a fost inchirierea unei masini. Asa cum stiti, noua ne place sa colindam cit de mult putem pe unde mergem, nu suntem genul care sa stea la plaja un concediu intreg. Pe scurt aveam nevoie de o masina cu 4 usi, cu scaun de bebelus si cu aer conditionat.

Marile firme( Avis, Budget, Sixt, etc. ) care se ocupa cu inchiriatul de masini vor sa iti blocheze, la modul nesimtit, o garantie de 900 de euro pe card. Neavind la dispozitie acesti bani am spus pas si am cautat solutii la afaceristii locali.

Am apelat la firma Thrassos Car Hire ( http://www.thrasoscars.com ) unde totul a mers usor si ieftin. I-am contactat prin mail, am spus exact ce vreau, datele. Ei au facut o oferta completa, nu a fost nevoie de card de credit, garantie ori asigurare suplimentara. Singura restrictie a fost legata de faptul ca asigurarea nu avea acoperire in Ciprul de Nord.

Am fost asteptati la aeroport de un domn care avea o pancarta cu numele meu. Ne-a ajutat si la bagaje, a luat datele rapid, i-am platit cash si in 10 minute deja ma aflam la volanul unui Nissan Micra.

In Cipru se conduce pe partea stinga, la fel ca si in Marea Britanie.De data asta adaptarea la stilul diferit de condus a fost mult mai rapida. In Cipru exista autostrazi, insa viteza maxima de deplasare este de 100km/h. Ce ar mai fi de spus e faptul ca toate masinile inchiriate au numarul de inmatriculare scris pe fundal rosu.

Asadar, de la aeroport am luat-o pe autostrada in directia Lemesos. Dupa doua zile m-am prins ca asa ii spun ei orasului Limassol.

 







Primul loc vizitat este Petra Tou Romiou, numit si Stincile Afroditei, locul de nastere al legendarei zeite. Cum nu am mai fost la mare de mult, am ramas placut surprins de culaorea Mediteranei si de marile stinci aflate in apripierea malului. Linga ele este si o plaja, destul de salbatica, avind multe pietre si putin nisip. Apa era suprinzator de calda.

De acolo ne-am deplasat in orasul Pafos unde urma sa vedem doua sit-uri arheologice incluse in patrimoniul UNESCO si bineinteles promenada. GPS-ul a fost foarte prompt si ne-a lasat intr-o parcare in fata Mormintelor Regale. Spre surpriza noastra, nu a fost nevoie sa platim parcare. Si asta a fost o regula generala in Cipru. Aproape toate parcarile sunt gratuite cu exceptia zonelor aglomerate.



O alta surpriza placuta a fost pretul biletelor de intrare, doar 2,50 euro de om. Arheologii au facut sapaturi intr-o zona relativ extinsa descoperind un numar de noua morminte datind sin secolul IV inainte de Christos. Acestea au fost sapate in stinca. Din cauza caracterulului lor monumental au capatat denumirea de regale. Insa nici un rege nu a fost inmormintat aici.





Se presupune ca au servit drept loc de veci pentru oameni bogati si inalti oficiali. Arhitectura mormintelor este foarte interesanta fiindca imita arhitectura caselor din acea perioada: se coboara pe scari intr-un atrium central din care se intra in camerele celor inmormantati. Unele morminte sunt decorate si acoperite cu fresce.



Locurile de veci se gasesc intr-un cadru natural aparte, chiar pe malul marii.

Ne indreptam apoi catre Parcul Arheologic aflat aproape de centrul orasului Pafos. Aici este un intreg complex de ruine si case. Remarcabile cu adevarat sunt mozaicurile pastrate in stare foarte buna. Sa le luam pe rind:



Casa lui Tezeu, razboinic si erou, cel ce a ucis Minotaurul


Casa lui Aion













 

Casa lui Dionis, zeul vinului. Aici se gasesc cele mai elaborate si frumoase mozaicuri.

 


Casa lui Orfeu, muzician si poet in mitologia greaca despre care sa spune ca fermeca pe oricine cintind la lira.



Teatrul Roman si Farul






Fortareata cu 40 de coloane.



De asemenea in vecinatate va puteti plimba pe faleza pina la Castelul Medieval din Pafos. Peste tot sunteti imbiati sa gustati sau sa beti cite ceva din specialitatile locale.

Vizita la Pafos se incheie la un supermaket de unde ne aprovizionam pentru zile urmatoare. Noi am folosit cel mai des reteaua Alfa-Mega. Dar gasiti si altele. Detalii aici: http://www.cyprussupermarkets.com

Ne indreptam apoi spre locul de cazare aflat in satul Saittas, o excelenta baza de plecare pentru explorarea Muntilor Troodos. In drumul pina la Saittas am remarcat stilul de conducere al soferilor ciprioti:


- semnalizarea este inca un teritoriu strain cipriotilor. Daca vezi pe cineva semnalizind fi sigur ca e strain si are o masina inchiriata.
- depasirea pe linia continua este ceva natural.
- luminile semaforului sunt de multe ori doar niste lumini.
- soferii ciprioti au un simt de anticipatie exceptional: intotdeauna pleaca pe rosu iar imediat dupa plecare se aprinde lumina galbena.


Ziua urmatoare am dedicat-o explorarii muntilor Troodos. Initial am dorit sa urcam pe cel mai inalt virf din insula Cipru. Desi insula nu are o suprafata mare dispune de niste munti relativ inalti ce se opresc in Vf. Olimp la 1951m.

Mergem pe un drum plin cu serpentine si tot urcam pina in catunul Troodos, acum o ministatiune cu ceva locuri de cazare si restaurante, aflat cam laa 1700m. Din acest catun pleaca citeva trasee turistice. Din ceea ce studiasem traseele cumva ocoleau virful pe care credeam ca se afla o instalatie de transport pe cablu.

Pina aproape de virf stiam ca este un drum insa ma asteptam sa fie un forestier. Cind colo e asfalt bun. Vestea proasta este ca cipriotii si-au batut joc de cel mai inal punct de pe insula. Au instalat acolo o mare baza militara cu radare, garduri inalte sirma ghimpata. Practic nu ai voie sa atingi virful si nici sa faci poze. Pacat pentru ca muntii Troodos sunt in cea mai mare parte a lor impaduriti iar de pe virful Olimp aveai o foarte buna ocazie de a vedea toata insula fiindca este pozitionat cam in centrul ei.

In spatele Mariei este Vf. Olimp din Cipru, inaccesibil muritorilor de rind, doar celor militari

Dupa dezamagirea crunta am luat masina indreptindu-ne catre un alt monument UNESCO, Manastirea Kikkos. Dupa ce am parcurs o sosea cu multe viraje ce mergea mai tot timpul pe coame de dealuri si munti ajungem si la manastire.









Am fost puternic impresionat de faptul ca este asezata intr-un loc izolat, in care localitatile cele mai apropiate sunt la kilometri buni departare, de faptul ca are un aspect de fortificatie. Odata intrat pe poarta manastirii a fost nevoie de putina munca de cercetare pentru a descoperi unde se afla biserica. Dupa ce am ocolit o cladire, am mers pe la baza turnului clopotnita trebuie coborite niste scari.



Intrarea se face printr-o usa modesta. Interiorul este insa exceptional. Pictura faina, zeci de candelabre aurite, zeci de oua de strut incondeiata. Intr-o incapere alaturata se gaseste o camera cu moaste, care sunt de ordinul zecilor.

Un articol bine documentat si detaliat gasiti aici:
http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/manastirea-kykkos-67707.html

 



Am revenit la masina si am mai urcat citiva kilometri pina aproape de virful sub care este construita manastirea Kikkos. Acolo este o mare parcare de unde poti incepe o scurta plimbare. De fapt constatam ca exista doua virfuri, unul din ele este ocupat de o statie meteo, celalalt pare a fi ocupat de o capela. Nici nu iesi bine din masina ca te intimpina o statuie absolut gigantica a lui Makarios al III-lea, arhiepiscop si primul presedinte al Ciprului, intre 1960 si 1977. A supravietuit dupa patru tentative de asasinat asupra sa. Cipriotii greci il considera parinte al natiunii.



Makarios al III-lea a fost inmormintat,dupa dorinta sa, in acest virf de munte numit Troni. Mormantul sau este pazit in permanenta de doi soldati.

Locul acesta este unul pitoresc oferind belvederi largi catre muntii din imprejurimi, inclusiv cu ciudatul virf Olimp.

Citisem ca prin apropiere se gaseste un sat reprezentatv pentru muntii Troodos unde am putea gasi ceva de mincare. Satul se numeste Pedoulas iar a conduce prin el este o adevarata aventura.



Exista bineinteles o strada principala, cu citeva terase si restaurante moderne. Noi insa ne-am dorit sa mergem in centrul satului si sa vedem mai de aproape biserica cea mare si impozanta. Insa pentru asta a fost nevoie sa ma strecor cu masina pe niste stradute inguste in panta si sa ma intreb cu groaza ce naiba as face daca m-as intilni cu o alta masina. Din fericire nu a fost cazul. Am parcat linga un restaurant si am urcat la biserica pe un drum abrupt. Din pacate era inchisa.



Am revenit la restaurant si am incercat mincarea locala gatita acolo. Si sfatul meu este ca in general daca vreti sa mincati intr-un loc mergeti acolo unde merg si localnicii. Restaurantul era unul fara pretentii, dar cu oameni simpatici si relaxati care pareau sa se cunoasca de o viata.
 
Am mincat un soi de frigarui cu salata si cartofi. Nu mai tin minte cum se numeau. Desertul a fost o banala prajitura cu mere pe care insa am gasit-o mult mai gustoasa ca la noi.

De la Pedoulas GPS-ul si-a facut mila de noi si ne-a dus pe un drum ceva mai larg pina la soseaua principala. De acolo am ocolit iarasi virful Olimp pe la baza. Am avut privelisti superbe catre mare si orasul Limassol. Ne-am oprit in fata Manastirii Trooditissa. Si aceasta este situata intr-un loc izolat dar frumos, aflat la aproape 1400 de metri altitudine. Constructiile sunt foarte bine intretinute.



Biserica nu este atit de impozanta ca la Kikkos insa a fost decorata cu foarte mult bun gust. Este mult mai mica, intima. Pe scurt un loc ce te ajuta sa te incarci cu energie. Au inceput sa imi placa manastirile din Cipru!

Plecam apoi spre un celebru sat din Muntii Troodos ce se numeste Omodos. Nu e foarte departe de manastire insa ajungem tot pe un drum alambicat care se tot ingusteaza pe masura ce ajungem in sat.



 
 

Omodos este vestit pentru vinul produs aici. Initial am crezut ca astia fac vin din pastile fiindca nu observasem nici un neam de vita de vie. Abia la plecare am vazut ca pe dealuri exista si via insa era de soi mic si nu era pusa pe spalier. Vinul de Omodos nu prea mi-a placut dar asta e doar o chestie de gust.



Satul este foarte pitoresc plin de magazinase cu produse traditionale, plin cu stradute inguste in care este o placere sa te pierzi. Pe una dintre aceste stradute Maria noastra este remarcata de doi copii care vin la ea. E fascinant sa vezi cum se inteleg copiii pe limba lor. Acesti copii ii cheama si pe fratii lor sa vada minunea si mai vin inca 4. Si apoi si mama lor, care parea destul de tinara. Dupa vorba, dupa port intuiesc faptul ca acolo traieste o familie musulmana.



Incheiem plimbarea cu o scurta vizita la Manastirea Timios Stavros. Aceasta arata de asemenea ca o fortareata cu toate dotarile necesare. Biserica insa pare ca la origini sa fi fost de alt cult decit cel ortodox judecind dupa faptul ca e construita in stil gotic. Maria iarasi atrage privirile celor de acolo care ii daruiesc ceva de mincat.





 
 



Incheiem ziua cu o plimbare pina la Cascada Millomeris, pe care unii o socotesc intre cele mai frumoase din Cipru. Din soseaua Troodos - Saittas se desprinde un drum forestier ce coboara puternic si da impresia ca nu se mai termina. La finalul sau se gaseste un sector de chei incare trebuie sa coborim pe niste scari de piatra. De acolo mergem citeva minute pe miste poduri suspendate care ne duc chiar la baza cascadei.



Acum volumul de apa este unul bun. In fata cascadei este un mic lacusor in care inteleg ca localnicii se racoresc in zilele toride de vara.

Incheiem asadar o zi in care am atins numeroase obiective, mult mai multe decit ne propusesem. Asadar meritam odihna. Nu de alta dar urma sa o luam de la capat in ziua urmatoare.

Celelalte episoade dedicate excursiei din Cipru se gasesc aici: 

http://bogdanbalaban.ro/552.html
http://bogdanbalaban.ro/553.html
http://bogdanbalaban.ro/554.html

 

Adauga un comentariu Inapoi

Abonare RSS Articole Abonare la articole
Nu exista comentarii

Adaugati un comentariu

Citeste si alte articole:

Bogdan Balaban - © Copyright 2006 - 2017