Slovacia: Peștera cu Aragonit Ochtina

Data publicării: 17 mai 2018

Zona de sud a Slovaciei, numită Karst, este plină de peşteri. Care de care mai frumoase, mai spectaculoase. Din cauza valorii pe care o au multe dintre ele se găsesc în patrimoniu Mondial UNESCO.

Este şi cazul Peşterii cu Aragonit Ochtina, din Slovacia. Se spune că ea este singura de acest fel din Europa. În lume s-au mai descoperit doar alte două peşteri de acest fel.

Ca să ajungem la peşteră mergem pe un drum sinuos urmând o serie de indicatoare extrem de bine poziţionate. Practic doar dacă eşti tăntălău de-a dreptul poţi să dai greş.

Drumul ne duce într-o parcare maricica însă aproape goală. După aceea trebuie să mergi cam 5 minute pe o alee în urcare până ajungi la o clădire mare, circulară. Aici este intrarea în peşteră, aici se pot cumpăra bilete.

Şi că veni vorba, programul de vizitare şi preţurile se pot consulta aici:

http://www.ssj.sk/en/jaskyna/12-ochtinska-aragonite-cave

Ce ar mai fi de spus este faptul că se intra în peştera cu doi ghizi. Limba folosită este slovaca. Dar primim înainte de a intra şi nişte foi A4 cu explicaţii  în limba engleză. Ca să faci poze trebuie să plăteşti 10 euro însă nu ai voie să foloseşti trepied şi nu stă nimeni după tine. Turul durează cam 40 de minute.

Primul contact cu peştera te descumpăneşte oarecum. Trebuie să cobori o lungă scară de beton făurită în inima muntelui. De acolo trecem printr-o uşă  mare şi iată-ne în peşteră. Senzaţia este colosală. Simţi că te afli cu adevărat în măruntaiele pământului. Practic turul se desfăşoară prin nişte crăpături aflate la câteva zeci de metri de la suprafaţă.

Traseul nu este lung, cam 250 de metri în care se fac numeroase opriri spre a admira cele mai frumoase formaţiuni. În total este vorba de 6 săli. Peştera aceasta nu excelează prin formaţiunile tradiţionale, stalactice, stalagmite, coloane. Ci prin spectaculoase acumulări de aragonit. Acestea lasă impresia unor fire albe şi pufoase. De asemenea peştera este umedă, în multe locuri îţi pică apa în cap.

Şi cum să vă spun câteva detalii istorice şi tehnice:

Peștera a fost descoperită întâmplător de către M.Cangár și J. Prošek, doi angajați ai unei exploatări miniere din Jeslava ce făceau prospecţiuni geologice. Asta se întâmpla în anul 1954. Peștera a fost apoi explorată de speologi în 1955. Lucrările de amenajare pentru accesul publicului au început în 1966 prin crearea tunelului de acces lung de 145 m şi construcția scărilor. Lucrările au fost terminate în 1972 şi de atunci peştera poate fi admirată de oricine.


Punctul de intrare se află la 642 m deasupra nivelului mării. Pasajele și coridoarele înguste au fost formate prin acțiuni corozive ale apelor pluviale.

Trei generații de aragonit au fost descoperite în peșteră. Se formează din soluții apoase cu conținut ridicat de ioni de Mg-, Fe- și Mn în condiții de microclimat stabil. Cele mai vechi sunt albe ca laptele şi au formă de rinichi. Vârsta estimata este între 121 000 şi  138 000 de ani. Cam vechi, nu?

A doua generație de aragonit predomină și apare în cea mai mare parte sub formă de ace de mai mulţi cm și avînd forma de spirală. Vârsta aproximativă este de 14 000 de ani. Acestea alcătuiesc formațiuni de tip cluster sau dentritice (inclusiv așa-numitele flori de peștera sau antodit), care sunt cele mai spectaculoase pentru vizitatori. Aragonitul din a doua generație este în continuă creștere, menţinându-şi culoarea albă și aspectul curat.

Cea mai tânără generaţie de aragonit formează fâşii mici cu diametrul de 2-4 mm (uneori chiar mai mult), creând sporadic helictite miniaturate cu o lungime care nu depăşeşte 40 mm.

Temperatura aerului în peșteră este între 7,2 și 7,8 ° C, umiditatea relativă între 92 și 97%.

O vizită în Peştera de Aragonit Ochtina cu siguranţă îţi va lăsa o impresie puternică. Ai călătorit în măruntaiele pământului şi ai văzut cu siguranţă un peisaj rar şi unic.

De altfel dacă stau să mă gândesc, merită să faci un concediu în care să îţi propui și vizitarea celorlalte peşteri, deloc puţine dar extrem de spectaculoase. Şi de vreţi să exploraţi această lume aveţi la dispoziţie informaţii foarte bune pe site-ul Societăţii Speologice din Slovacia:

http://www.ssj.sk/en/

Adaugă un comentariu Înapoi

Abonare RSS Articole Abonare la articole
Nu exista comentarii

Adăugati un comentariu

Citește și alte articole:

Bogdan Balaban - © Copyright 2006 - 2024