Locuri faine din Bulgaria, episodul 4

Data publicării: 08 oct 2018

Continuăm incursiunea pe plaiurile bulgăreşti. În acest articol am să vă povestesc despre câteva obiective atinse în drumul spre plajele însorite din Grecia.


Monumentul Apărătorilor de la Stara Zagora

Bulgarii îi spun Branitelite. Într-un parc aflat la marginea oraşului Stara Zagora se găseşte un monument masiv, tipic bulgăresc. El este integrat cumva într-un parc, iar rezultatul nu e chiar atât de înfiorător. Este foarte uşor de găsit mai ales că se vede foarte clar când mergi pe şoseaua de centură a oraşului Stara Zagora.

La baza monumentului este o parcare maricica iar de acolo ai de urcat o grămadă de scări late şi somptuaoase.

 




Monumentul Apărătorilor a fost dedicat celor peste 14.000 de oameni care și-au pierdut viața în razboiul care a dus la Independenta Bulgariei.

La 31 iulie 1877, în timpul primelor lupte din războiul de eliberare ruso-turc, o armată formată din soldați ruși și voluntari bulgari din orașele înconjurătoare au infruntat o armata turcă numeric superioară.

După o lupta crîncenă care a durat șase ore, frontul ruso-bulgar s-a predat luptătorilor turci. În cele trei zile de la capitulare, orașul Stara Zagora a fost incendiat, iar un număr estimat de 14.500 de cetățeni locali au fost uciși.

 

În ciuda acestei tragedii, orașul a supraviețuit, iar la aniversarea a 100 de ani de la bătălie, în 1977 a fost dezvelit Complexul Memorial al Apărătorilor din Stara Zagora. Monumentul arată cam brutal, ce-i drept. Are o înălțime de peste 50 de metri. Reperezintă un ofițer rus uriaș încorporat în stâlpi de piatră alături de șase de luptători bulgari voluntari care reprezintă cele șase unități care s-au alăturat rușilor în acea zi. Alături de aceste figuri colosale este un steag abstract care suflă în vant.

Dimitrovgrad

Acesta este un oraş de dată recentă. A fost fondat în 1947 şi pare să fi fost în perioada lui de glorie un oraş monoindustrial. Numele sau a fost ales în cinstea primului preşedinte comunist al Bulgariei Georgi Dimitrov.

Cu siguranţă nu l-am fi vizitat dacă nu am fi găsit o cazare foarte bună în acest oraş, la Motel Maritsa. Acesta se afla pe şoseaua ocolitoare lângă un colos industrial care aduce a fost combinat siderurgic.

În altă ordine de idei oraşul arăta bine, e curat şi îngrijit. Noi am parcat chiar lângă gară şi de acolo am pornit la o plimbare în centrul oraşului. Primul lucru care îl remarci este arhitectura. Unii îi spun Stalin Baroc sau stil sovietic. E vorba de blocuri cu câteva etaje decorate cu plinte, coloane şi balcoane. Principalul bulevard pietonal se numeşte Bulgaria. Acesta te duce într-o piaţă mare unde există o fântână şi o frumoasă fântână arteziană. Seara aceasta este iluminată în diverse culori.





De fapt fântâna arteziană se găseşte la intersecţia a două pietonale şi este fără îndoială inima oraşului. Noi am continuat tot pe Bulevardul Bulgaria până am dat de zona administrativă a oraşului. Aici se găsesc clădirile Tribunalului şi Primăriei.

Ce-ar mai fi de spus despre Dimitrovgrad: are trei parcuri mari unde se găsesc 15 lacuri, arbori rari, diverse specii de plante, flori, sculpturi şi fântâni. Din păcate timpul a fost multe prea scurt şi nu am reuşit să mergem în nici unul dintre aceste parcuri. Poate data viitoare.

Ciupercile de Piatra de la Beli Plast

Mie îmi aduc aminte mai degrabă de Babele de pe la noi. În fine, locul este destul de micuţ ca şi întindere, se găseşte pe un deal, în mare parte împădurit. Însă în acest perimetru câteva formaţiuni din piatră atrag cu siguranţă atenţia.



Și daca te uiti mai bine si din unghiul potrivit pietrele astea te pot duce cu gîndul la ciuperci. Accesul este gratuit.

Perperikon

Ei bine ăsta pare să fiu un obiectiv de primă mână. Bulgarii îl consideră un fel de Machu Pichu al lor. Este vorba de o veche aşezare care de ceva vreme a început să fie pusă în valoare.  Lucrările de amenajare sunt acum destul de avansate şi au fost finanţate cu bani de la Uniunea Europeană. Există o parcare mare, poţi lăsa acolo maşina plătind 2 leva. Intrarea în acest sit costă 6 leva pentru adulţi şi 3 pentru copii.

Pornim la deal pe o alee frumoasă şi după câteva minute ajungem la o răscruce. Practic se poate urca pe oriunde, traseul fiind gândit în circuit.

Perperikon este un oraș antic al tracilor situat în partea esticaă a Munților Rodopi, la 15 km de orașul Kardjali. Se găseşte pe un deal stâncos cu o înălțime de 470 m și se crede că avea statut de loc sacru.  Perperikon este cel mai mare ansamblu de megaliți de pe teritoriul balcanic. Se spune că faimosul Templu al lui Dyonisios s-ar fi aflat în acest oraș.

Arheologul bulgar Nikolay Ovcharova a demarat procesul de excavare al orașului în anul 2000, descoperind astfel structuri arhitecturale.

Activitatea religioasă din vârful stâncii a început în secolul al V-lea î.Hr. Este asociat cu credințele poporului din epoca cuprului, care a început cultul zeului soarelui. Aici au construit primul sanctuar și au început să lase recipiente cu alimente pentru zei. Aceste ritualuri religioase au continuat în întreaga epocă a bronzului (mileniul III-II î.Hr.).

 

Dezvoltarea sculelor metalice a făcut posibilă tăierea rocilor grele. La acea vreme a fost construită sală ovală cu un altar circular imens în centrul său. Acolo, preoții și-au îndeplinit ritualurile sacre cu vin și foc. Aceste practici religioase erau tipice pentru templul lui Dyonisos, care a fost mult timp căutat în munții Rodopi.

Conform legendelor, au fost făcute două profeții cruciale din altarul acestui templu. Prima a prezis o mare cucerire și glorie pentru Alexandru Macedon, iar a doua, făcuta după câteva secole, a prevestit puterea primului împărat roman - Gaius Julius Caesar Augustus.

În ultimul mileniu al epocii vechi și în primele secole ale celei noi, structurile de rocă au crescut și au devenit un oraș cu ziduri fortificate, palate și suburbii. Orașul a fost probabil o reședință regală pentru tribul Bessie. Ulterior, romanii au adus la Perperikon luxul și rafinamentul lor, iar goții au ruinat și au ars Perperikon în anul 378 d.Hr.

La începutul secolului al V-lea al secolului al X-lea, orașul de piatra a devenit un centru episcopal, după ce oamenii din munții Rodopi au adoptat creștinismul. În secolele VII-XIV d. Hr.  Perperikon a înflorit ca un centru regional. De multe ori bulgarii și bizantinii au luptat pentru aceste ținuturi. La sfârșitul secolului al XIV-lea turcii otomani au cucerit și au distrus cetatea, ale cărei ruine s-au prăbușit încet în uitare.

 

Orașul sfânt Perperikon este unic în ceea ce privește aspectul arheologic, istoric, ecologic și multi-religios. Este considerat una dintre minunile lumii. Multe dintre artefactele descoperite în timpul explorărilor arheologice din Perperikon pot fi văzute în Muzeul de Istorie din Kardzhali.

Ar mai fi si alte locuri de văzut in drumul spre Grecia la care nu am ajuns de data aceasta:

Lînga orașul Ardino:

Podul Diavolesc: 
https://www.atlasobscura.com/places/stone-mushrooms-beli-plast

și

Orlovi Skali:

https://www.discoverworld.com/Bulgaria/Kardzhali-Province/Ardino-Municipality/Ardino/Orlovi-Skali

Situl arheologic Tatul:
http://www.megaliths.org/browse/category/28/view/305

Adaugă un comentariu Înapoi

Abonare RSS Articole Abonare la articole
Nu exista comentarii

Adăugati un comentariu

Citește și alte articole:

Bogdan Balaban - © Copyright 2006 - 2024