Biserica fortificata de la Cata

Data publicarii: 04 iun 2009

Click aici pentru a vedea galeria completa de fotografii

Pina nu demult Cata era pentru mine doar o gara undeva linga Rupea, o prietena de-a mea, Bianca, a predat un an matematica la scoala din sat. Tirziu am aflat si am vazut citeva fotografii cu biserica cetate din Cata. Din exterior zidurile par a fi in stare buna. Apropiindu-ne constatam ca nu ne-am inselat. Si turnurile de straja arata bine.

Biserica este folosita, pe rind, de maghiari si sasi. Cautam pe cineva care sa ne deschida si aflam casa unde sade custodele maghiar, un domn foarte amabil, inaintat in virsta. Insa putin sociabil. Ne deschide in tacere poarta impunatoare a cetatii si ne invita inauntru.

Zumzetul strazii dispare ca prin farmec in spatele zidurilor inalte. Pe un covor de iarba verde se afla biserica, una destul de redusa ca dimensiuni si care surprinde oarecum prin absenta turnului. Multe turnuri la care accesul se face pe scari de lemn lucrate frumos inalte vegheaza sa nu i se intimple vreun rau.

Cetatea insa nu trebuie sa se se mai teama de cotropitori. Dusmanii ei cei mai mari in aceste vremuri sunt uitarea, nepasarea si lipsa de initiativa care sa o puna in valoare asa cum trebuie. Nu exista pe drumul pina la Cata nici macar un panou care sa ne spuna ca putem vedea un monument istoric.

Biserica se deschide. Noi ne inchidem la haine caci e frig inauntru. Frumusetea contrasteaza insa cu doua scinduri rupte aflate la balcon. Insotitorul nostru este un pic jenat si ne spune ca nu se mai gasesc bani nici pentru reparatii de mica amploare.



Putina istorie( sursa: siteul rupea-cohalm.ro )
Biserica fortificata de la Cata a fost construita intre secolele XIII-XVI si la origine a fost romanica, de plan bazilical. Conform datelor existente constuctia a inceput dupa anul 1250.

Bazilica romanica avea cu trei nave. Din nava centrala de deschideau trei arcade semicirculare spre colaterale, avand un cor patrat, absida semicirculara si clopotnita flancata de colaterale. Datarea este confirmata si de ferestrele romanice geminate, cate trei de fiecare latura a navei centrale, mai vechi decat ferestrele geminate din Drauseni.

In jurul anului 1400 biserica a fost dotata cu un turn-clopotnita la vest, iar corul romanic al edificiului sacral din Cata este modificat. In secolul al XV-lea, absida corului este inlaturata si inlocuita printr-o "inchidere de cor de 5/8". Deasupra corului se zideste inauntru o bolta in cruce, ale carei nervuri sunt profilate cu profiluri concave simple. In 1711 se construieste o galerie de lemn. In 1860 galeria de vest din piatra este demolata.

In partea de sud se construieste o sacristie, iar amvonul, strana si fereastra sunt restaurate complet. Intre 1860-1864 au loc renovari la scara mare in interiorul bisericii. In 1894, turnul masiv al bisericii din Cata se prabuseste brusc. Bolta navei centrale este distrusa, la fel patesc navele laterale si portalul de vest (romanic), iar fatada de vest trebuie reconstruita. In locul turnului si al navelor laterale biserica primeste spre vest un nou fronton cu pronaos si trepte, scari de acces laterale. Fatada de vest primeste un portal simplu.

In 1926 arhitectul Karl Scheiner, cunoscut pentru conceptia sa coloristica, a zugravit biserica evanghelica din Cata. In anul 1969, se efectueaza lucrari de restaurare a bisericii ce vizeaza reconstruirea acoperisului si repararea zidurilor. In cursul lucrarilor, pe peretele de nord superior, sunt descoperite si degajate doua ferestre duble romanice. Doua turnuri primesc scari de acces noi, din lemn.



Cum ajung la Cata:
1.    Cu trenul. In gara Cata opresc numai trenurile de persoane.
2.    Din soseaua Brasov Sighisoara, in localitatea Rupea Gara se desprinde un drum, marcat cu indicator, spre Homorod. La iesirea din localitatea Homorod, dupa traversarea caii ferate gasim un indicator spre Cata. Soseaua merge in paralel cu calea ferata si dupa vreo 8km ne duce la Cata. Drumul ce leaga Rupea Gara de Cata se afla in stare buna in martie 2009.


Toate fotografiile Adauga un comentariu Inapoi

Abonare RSS Articole Abonare la articole
Nu exista comentarii

Adaugati un comentariu

Citeste si alte articole:

Bogdan Balaban - © Copyright 2006 - 2017