Am revenit de curând la Racoş( jud. Braşov ) pentru a vizita un obiectiv care data trecută nu am reuşit să îl văd: vulcanul. Majoritatea vizitatorilor trec mai întâi pe la Castelul Bethlen, aflat în renovare de mai mulţi ani şi la care lucrările par a se fi oprit din păcate, după care se îndreaptă spre celebra rezervaţie a Coloanelor de Bazalt.


Despre aceste două obiective am scris câteva cuvinte aici:
https://bogdanbalaban.ro/53.html


Vulcanul este însă ceva mai departe de sat. Urcam spre carieră cu gândul de a vedea Coloanele de Bazalt pe care le admirăm minute bune. Ne întoarcem dar nu mai coborâm în sat, ci continuăm înainte, pe lângă o autobază, pe un drum tasat de basculante. Drumul ne scoate în câmp deschis. Undeva, în depărtare în apropierea unor antene GSM, zărim o colină roşiatică. Există şi drum care ne duce până la buza vulcanului însă noi am preferat să mergem pe drumul cel mai scurt: pe câmp ademeniţi de frăguţele ce prinseră a se coace. Aşa că am ajuns la destinația noastră cu oarecare întârziere. Ca timp din sat şi până la vulcan se fac maxim 30 de minute.

 
Ajunşi aproape aveam să constatăm că de fapt nu putem ajunge direct la acea colină întrucât se cască un hău de vreo 20 până la 30m în jurul ei( sau cel puţin aşa păreau a sta lucrurile privind din acest unghi). La gura vulcanului avem parte de o privelişte ce mie mi-a amintit de Grand Canion: piatră roşiatică, în diverse nuanţe, rigole şi înălţimi deloc neglijabile.


Hotărâm să facem un tur de crater. Contrastele sunt foarte interesante: verdele crud al ierbii, solurile de culoare roşie şi cerul albastru, cobinatie rară pe care uneori o mai vezi în zonele miniere.

Racoșul este un sat ce la prima vedere pare a fi săsesc, însă localnicii majoritari sunt de origine maghiară. Prin apropierea sa trece Oltul, râu care aici e de mici dimensiuni, traversând împăduriţii Munţi Persani.


În zona acestor munţi au avut loc cele mai recente activităţi vulcanice de pe teritoriul României. Unde prin recente înţelegem aproximativ 10000 de ani. În zona se pare că au existat mai mulţi vulcani, care la Racoş ca şi în partea estică a Perșanilor, au lăsat urme vizibile: creterul şi cloanele de bazalt, multe ape minerale, mofete, ape termale.

La Racoş a existat un vulcan din al cărui crater s-a exploatat mult timp zgură. Între timp craterul a devenit rezervaţie iar exploatările s-au oprit. Peisajul rămas, chiar şi după intervenţia brutală a omului, e deosebit de pitoresc. Se poate coborî în crater pe un fost drum creat pentru camioane. Noi însă am fost mai hâtri şi am luat-o pe unde am zis noi că e mai interesant. De jos locul pare şi mai interesant. Găsim tot felul de roci recunoaştem zgura de diverse culori, piatra ponce, lavă întărită. Cele mai spectaculoase mi s-au părut însă nişte roci asemănătoare cu buretele.


Pereţii, văzuţi de jos, au forme ciudate. Le-am numit zmei pentru că roşiaticul şi rigolele ne-au dus cu gândul figurinele plăsmuite de Cel de Sus în Grădina Zmeilor din judeţul Sălaj.

Am urcat înapoi pe drum constatând că există mai multe aşa-zise terase în care s-a făcut exploatarea. Pe una din aceste terease există astăzi şi ceva vegetaţie.


Cum ajung la Racoş:

1. Cu trenul: gara din Racoş se afla pe magistrala Braşov - Sighişoara. Aici opresc doar trenuri de persoane.

2. Cu maşina există două variante:

a. din Şoseaua Braşov - Sighişoara între Pădurea Bogăţii şi Rupea există un indicator spre satul Bogata. În acest sat există o biserică ortodoxă deosebită declarată monument de arhitectură. Pentru mai multe detalii accesaţi următorul link:
https://www.bogdanbalaban.ro/64.html

Traversăm satele Bogata, Dopca, Mateiaș, trecem Oltul şi calea ferată iar apoi facem dreapta şi ajungem la Racoş. Drumul nu e asfaltat pe porţiunea Dopca – Mateiaş şi se află într-o stare acceptabilă.

b. pe şoseaua Braşov - Sighişoara, din localitatea Rupea Gară spre Braşov se desprinde un drum semnalizat de indicator către Racoş(11km). Drumul se află( în martie 2023 ) în stare bună.