Cetatea si Biserica de la Calnic

Data publicarii: 07 iul 2009

Click aici pentru a vedea galeria completa de fotografii

Intr-una din ultimele seri de primavara ale acestui an, doi drumeti obositi poposeau la Cilnic cu gindul de a vedea biserica fortificata. In sat e zarva, multa lume adunata pe strazi, in principal tigani, si o scena mare chiar in centru. Un afis ne lamureste: sunt Zilele Cilnicului.



Uffff...Am nimerit intr-o zi gresita. Dar hai sa intram in cetate. Intrarea se face printr-o barbacana lunga, frumos luminata si cu fotografii frumoase pe lateral. Surpriza mare cind ajungem in interior. Nici urma de biserica! E doar o capela micuta din care se aude muzica de Bach. Inauntru e plin tigani care s-au ingramadit ca la urs si se fotografiaza cu telefoanele mobile. Aflam ca lumea buna e la un concert de orga care din pacate s-a incheiat de doar citeva minute.



Vizitam pivnita turnului donjon ce domina interiorul cetatii. Admiram multe butoaie uriase ce mi-ar place sa le stiu pline cu vin. Deasupra intrarii e un alt turn si pentru a urca in el se urca niste superbe scari de piatra acoperite. Nu  putem merge decit pina la balconul de lemn de deasupra intarii, drumul spre virf ne este barat de un grilaj de lemn. Incepe sa se intunece si cetatea se va inchide.



Desi ingroziti de aglomeratie si de concetatenii nostri de culoare hotarim sa raminem in zona si sa venim de dimineata in speranta ca vom gasi locul mai liber si mai linistit. Dormim pe linga Sebes si a doua zi ne infiintam la ora 9:00 la poarta cetatii luindu-i prin surprindere pe custozi care nu se asteptau la vizitatori la ora asta.

Aflam ca aseara a fost foc de artificii si concert  si proiectie laser pe zidurile cetatii. S-a petrecut pina in zori. Excelent, inseamna ca stricatorii atmosferei de aici dorm. Ne felicitam pentru inspiratie si aveam sa descoperim Cetatea de la Cilnic asa cum este ea. Suntem invitati sa urcam in turnul de deasupra portii. Gasim deschis de data asta si dupa multe trepte de lemn aflate in stare buna. Panorama e superba de  sus: vechiul sat sasesc, frumoasa cladire a primariei, biserica ortodoxa si dealurile din jur.



Coborim si vizitam turnul donjon in intregime de asta data. Incepem ca si ieri cu pivnita. Apoi urcam la primul nivel pe o scara metalica. Aici este gazduita o expozitie etnografica pe spatiul oferit de doua nivele. Admiram porturi populare, farfurii pictate, ulcele, bunde ciobanesti, costume buciumanesti, unelte, stergare, lazi de zestre. Piesele de efect ale acestui spatiu sunt citeva instrumente de suflat suspendate de inaltul tavan al turnului.



Parasim turnul-donjon trecind printr-o perdea de margele si urmind sa admiram curtea interioara. Ne incinta multele fi feluritele flori cu miros imbatator si zidurile ce se invioreaza sub lumina diminetii. Vorbim cu doamna care ne marturiseste ca este muzeograf la Turda venita sa ajute la buna desfasurare a serbarilor. Cu ajutorul dinsei dezlegam si misterul bisericii: Cilnicul se deosebeste de celelate cetati taranesti tocmai prin faptul ca nu are biserica in interiorul fortificatiilor.

Intre timp apare d-nul academician Porumb care insoteste in capela un grup de vizitatori. Doamna muzeograf ne indeamna sa intram si noi in capela pentru a asculta explicatiile de ordin istoric. Si intr-adevar a fost o placere si o desfatare sa il ascultam pe distinsul nostru ghid.

Biserica evanghelica de la Calnic
Ne interesam unde este biserica si daca o putem vizita. Suntem dati in primire d-lui Gheorghe Marincas( el si sotia lui sunt custozii acestei cetati ). Tata Gheorghe, cum i se mai spune prin sat ne duce intai la el acasa si nu se lasa pina nu ne serveste cu o cafea. Vroia sa ne dea mincare si bautura de toate felurile dar l-am rugat sa nu se deranjeze.



Ajungem si la curtea bisericii lasind in urma ulitele ce incepusera a se anima. Intram intr-un spatiu sobru si linistit unde miroase a fin proaspat cosit si unde cinta greierii: suntem in cimitir. Pasim agale pe alee povestind cite-n luna si in stele cu Tata Gheorghe. Iata si biserica. Spre surprinderea noastra e destul de mica in comparatie cu celelate biserici sasesti. Nu are clipotnita si nici vreun turn. Din pacate sasi nu mai sunt in sat, la biserica nu se mai tine slujba. Ci doar concerte dar si acestea destul de rar. Biserica este bine conservata si infrumusetata de lucrari executate de doamna Zoe Vaida-Porumb sotia domnului academician.

Lucrarile doamnei seamana cu niste mileuri la nivel macro. Lucrarile poarta amprenta unor traditii si forme din lumea satului romanesc, realizind o arta originala, inedita. Modul in care sunt expuse aceste lucrari sporesc si mai mult farmecul acestei biserici uitate.



"Biserica din deal" a fost mult transformata in secolul al XIX-lea, avand acum o infatisare neogotica. In cor se pastreaza cateva elemente de sculptura din faza initiala: doua tabernacole si portalul sacristiei, precum si coloane care sustineau o bolta (acum disparuta inlocuita cu tavan din lemn). Pe peretii de vest si nord ai navei, sprijinita pe stalpi masivi de zidarie, se ridica o tribuna de lemn. Tot aici se afla doua strane baroce pictate, din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, precum si Orga Hesse. Interiorul vechilor biserici sasesti era impodobit cu covoare orientale. Tavanul este din lemn si este casetat.

Orga
Biserica evanghelica din Calnic dispune de o orga ce dateaza din anul 1867, in stil neogotic, cu trei arce frante incoronate cu frontoane triunghiulare si fleuroane aurite, de cunoscutul constructor de orgi Carl Hesse din Viena. Din cele aproximativ 130 de orgi construite de Hesse, 8 se pastreaza in Transilvania. Restaurata in 1924 de Carl Einschenck din Brasov, orga are dimensiuni modeste, doar zece registre. Din fericire a avut parte de o soarta norocoasa: este in stare de functionare si periodic se desfasoara aici concerte.

Putina istorie( sursa: panourile informative aflate la intrarea in cetate )
Intr-o zona din fostul scaun al Sebesului in care abunda micile cetati medievale ridicate de greavii( primarii ) locali, este amplasata si cetatea Cilnic. In jurul acesteia s-a dezvoltat intreaga asezare rurala a Cilnicului. Prima faza a constructiei se desfasoara intre 1270 si 1300.

Cetatea Cilnicului e o fortificatie medievala specifica sistemului cetatilor cu donjon fiind cea mai reprezentativa constructie de acest gen sin judetul Alba. La inceput, in secolul XIII, cetatea formata dintr-un donjonul masiv si si o cladire de forma rectangulara, inconjurate de ziduri de forma ovala. Turnul donjon avea 3 nivele: pivnita si doua etaje. Accesul se facea pe la primul nivel cu ajutorul uneei scari mobile. In interior, pe grosimea zidului exista doua scari de piatra ce faciliteaza accesul al pivnita si nivelul 2. Pe latura estica se gaseste o fereastra din piatra ce apartine arhitecturii goticului timpuriu.



Zidul, inalt cam de 4m, are un traseu inelar, drum de straja pe console de lemn flancat de turnul portii spre nord si turn de aparare spre sud. Sistemul de aparare era completat de un sant exterior iar intrarea era prevazuta cu o hersa( grilaj ridicator ).

Dupa 1430 ea fost cumparata de obstea sateasca de la un descendent al familiei Kelling devenind astfel cetate taraneasca.

Noii proprietari adapteaza cetatea propriilor nevoi, aducind numeroase completari si modificari. Astfel. Donjonul a fost inaltat cu doua niveluri ajungind la peste 20m, a fost ridicata capela pe locul fostei cladiri de plan rectangular din prima etapa. Initial capela era impodobita cu pictura. Apoi, dupa 1550 a vost vopsita in alb. In 1733 a fost adaugata o tribuna de lemn cu panouri pictate in motive florale transilvane.



Pe interiorul centurii de ziduri au fost adaugate camari pe mai multe nivele, care trebuiau sa serveasca drept refugiu in caz de pericol. O a doua centura de ziduri a fost adaugata in secolul XVI,  traseul acesteia urma marginea santului de aparare aferent primei centuri.

Accesul in cetate se facea prin dubla intrare practicata in cele doua incinte de ziduri, protejate de sistemul de aparare al barbacanei, care pastreaza in mare parte si azi( o galerie fortificata realizata din doua ziduri paralele, cu metereze sus, de pe care se supraveghea cu arme de foc atit partea dinspre santuri cit si exteriorul centurilor de ziduri). Un nou sant de aparare a fost plasat in exteriorul centurii de doua ziduri, respectind traseul acestora dar astazi acesta e mare parte umplu cu pamint.



In secolul XVII camarile ridicate pe interior sunt folosite tot mai mult ca depozite permanente ale comunitatii oar turnul de est a fost transformat in turnul carnii ( fleischerturn ). Tot acum au fost construite mai multe camere pentru paznici in interiorul cetatii. Cetatea a fost parasit incepind cu secolul XIX la sfirsitul caruia devine mai mult o ruina care stirnea interesul calatorilor. Turnul donjon primeste denumirea de Turnul Siegfired in spiritul curentului romantic al epocii.

Ajunsa in stare de ruina Cetatea Cilnicului a fost restaurata intre 1962 si 1964 fiind puse in valoare etapele de evolutie ale ansamblului fortificat . Din anii  fundatia Ars Transilvaniae se ocupa de intretinerea si protejarea acestui ansamblu.



Domnul Marincas ne dezvaluie si de ce aceasta cetate a avut o soarta mult mai buna decāt majoritatea celorlalte ramase dupa cele opt secole de infloritoare colonizare saseasca. Norocul acesteia a fost interesul unui academician de la Cluj, istoricul Marius Porumb, care in numele asociatiei Ars Transsilvaniae pe care o conduce a concesionat biserica si cetatea de la Cālnic pentru 49 de ani, ocupāndu-se ulterior si de restaurarea acesteia cu resurse proprii, dar si cu finantari ale Bancii Mondiale ori de la Fundatia Soros.



Mai mult decāt atāt,  aceasta actiune nu s-a rasfrānt doar asupra monumentului, ci si asupra caselor situate pe o raza de 500 de metri in jur, acestea fiind consolidate si refacute la fatada astfel incāt intreg centrul asezarii sa pastreze amprenta medievalului si a arhitecturii sasesti. A urmat apoi infiintarea unui Centru Cultural International, s-au organizat numeroase simpozioane romāno -germane, concerte de orga, tabere de  cultura, ba chiar si de cercetasi pentru copii din Franta si Belgia, toate acestea facānd Cālnicul mult mai cunoscut in strainatate decit in tara.



Cetatea si biserica evanghelica de la Calnic face parte din 1999 din Patrimoniul UNESCO alaturi de inca sase biserici fortificate: Biertan ( jud. Sibiu ), Dirjiu (jud. Harghita), Valea Viilor (jud. Sibiu) , Prejmer ( jud. Brasov ), Saschiz ( jud. Mures) si Viscri( jud. Brasov).

Cum ajung la Calnic
Din drumul ce leaga Sibiul de Sebes-Alba, intre de Miercurea Sibiului si Sebes exista un drum asfalat, in stare buna( in mai 2009 ), semnalizat cu indicator care, la capatul a 3km ne lasa linga cetatea Calnic. Daca poarta cetatii este inchisa, custozii, Ana si Gheorghe Marincas pot fi gasiti la casa parohiala evanghelica.

Tarife: Bilet 5 lei
Fotografiat: 7 lei

Toate fotografiile Adauga un comentariu Inapoi

Abonare RSS Articole Abonare la articole
Nu exista comentarii

Adaugati un comentariu

Citeste si alte articole:

Bogdan Balaban - © Copyright 2006 - 2017