Macedonia, episodul 1: Skopje si Papusile de Piatra Kuklica

Data publicarii: 02 aug 2017

Excursia in Macedonia a venit pe nepusa masa, a fost ceva spontan, iar planetele s-au aliniat bine de tot astfel incit sa putem pleca. Hotarirea de plecare o luasem intr-o duminica dimineata iar deja la ora 14 eram pe drum.

Am mers pe rura Brasov - Pitesti ( cu zeci de semafoare si circulatie ingreunata ) - Slatina - Craiova - Calafat. Aici am dormit la Hotel Panoramic. Cazarea a fost decenta a avut si mic dejun. Pretul( 120 lei ) a fost un pic cam mare pentru ceea ce se ofera.

Facem plinul si plecam spre granita si statia de taxare. Aici lucrurile merg repede, scapam imediat de controlul pasapoartelor, platim taxa de pod de 27 de lei si trecem Dunarea. Intram in Vidin si de la prima benzinarie Lukoil cumparam vinieta, 30 de leva valabila pentru o luna.

Apoi mergem pe un drum partial cunoscut pe ruta Vidin - Montana - Sofia - Dupnica - Kyustendil. Dupa acest ultim oras mai mare urcam sanatos pina intr-un pas observind o gramada de benzinarii abandonate. Semn ca in Macedonia combustibilul este mult mai ieftin.

In pasul de care va povesteam este granita. Bulgarul se uita grabit si ne da repede actele, vamesul macedonean ne intimpina cu un zimbet larg:


AAAA! Ceausescu!
Daaa, de la Ceausescu venim.

Ce ar mai fi de spus este ca la granita vi se va cere pe linga talon, pasaport sau carte de identitate si cartea verde a masinii. Verificati sa fie valabila si in Macedonia ca altfel o sa platiti cit nu face.

Incepem sa coborim, drumul este cam valurit insa fara gropi. In primul oras mai mare, Kriva Palanka, ne oprim si mergem sa retragem bani de la bancomat. Dar inainte ne interesam de cursul de schimb care era cam asa:

1 euro = 60 dinari macedoneni
1 leu = 13 dinari macedoneni

Cum Macedonia nu este inca in Uniunea Europeana, convorbirile la telefon costa o mica avere. 1.9 euro pe minut.

Motorina costa echivalentul a 80 eurocenti, adica 48 de dinari macedoneni. Pretul este fixat de stat asa ca la orice benzinarie carburantii vor avea acelasi pret.

Scoatem vreo 5000 de dinari, primim 5 bancnote de 1000. Ceea ce ne surprinde este faptul ca pe aceste bancnote se afla Maica Domnului cu Pruncul si nu vreo mare personalitate locala asa cum este obiceiul prin alte tari.

Prima noastra tinta sunt Papusile de Piatra de la Kuklica. Cum insa nu avem un reper foarte clar legat de unde este acest loc, ratam o intersectie si ajungem intr-un orasel interesant numit Kratovo. Din pacate orasul este in plin procea de renovare asa ca este extrem de aglomerat si inghesuit. Cerem detalii la un hotel si ne dumirim imediat unde trebuie sa mergem.

Altfel Kratovo este un orasel pitoresc asezat intr-o zona muntoasa. Cindva a fost un centru minier. De admirat af fi cele 6 turnuri si podurile din oras.

Revenim la drumul catre papusile noastre. De data asta nu mai gresim, mergem de la drumul principal pe o sosea foarte ingusta unde abia incap doua masini. De aici insa exista semnalizare foarte buna iar asfaltul se termina la intrarea in rezervatia Papusile de Piatra.

Rezervatia gazduieste peste 120 de turnuri de piatră formate natural. Formațiunile de piatră sunt situate pe malul drept al văii râului Kriva. Zona are o altitudine de 415-420 m și se întinde pe o suprafață de 0,3 km pătrați. Nu se plateste taxa de acces.

Exista citeva trasee de unde pot fi admirate formatiunile, noi am incercat sa acoperim cit mai mult din ele. Si nu am regretat. Papusile de piatra au forme misterioase si sincer inca nu am gasit cu ce sa le aseman.

Cea mai faimoasă legendă este cea a unui bărbat care trebuia sa se insoare. Insa trebuia sa aleaga intre două femei. Omul nu era deloc hotarit asa ca a planificat să se căsătorească cu fiecare femeie în aceeași zi dar în momente diferite. Când prima nuntă era în curs de desfășurare, cealalta femeie s-a s-a dus la petrecere pentru a vedea cine se căsătorește în aceeași zi ca ea. Când și-a văzut viitorul soț căsătorit cu o altă femeie, i-a blestemat pe toți nuntasii și i-a transformat în piatră.

 

Si acum sa vedem si explicatia stiintifica: papusile de piatra din Kuklica s-au fost format ca urmare a proceselor naturale de eroziune din Holocen, în ultimii 100.000 de ani. Diferențele legate de erodarea rocilor vulcanice sunt factorul principal care a dus la crearea turnurilor.

Apoi am plecat spre capitala Skopje. Mergem pe un drum foarte bun care la un moment dat da in autostrada Belgrad - Nis - Skopje. Da pina si astia au autostrazi functionale. Ceea ce nu imi place este faptul ca autostrazile sunt cu taxa si cam la 20 de km trebuie sa te opresti si sa platesti 30 sau 50 de dinari. Cu alte cuvinte nu poti circula fluent.

Intram in capitala Skopje, oras mare cu o populatie de aproape 700 000 de locuitori. Infrastructura e buna, se merge pe bulevarde largi, cu cite 3 benzi. La un semafor am o senzatie de intoarcere in timp: ma trezesc pe nepusa masa cu unul care imi spala parbrizul. Ii dau citiva lei.

Locul de cazare este chiar in buricul tirgului, la doi pasi de Piata Macedonia. Din fericire avem si loc de parcare asigurat, pe aici pare a fi o mare problema sa gasesti unul. Avem aproape de toate: supermarket Tinex, bacanie, cafenele, casa de schimb valutar, restaurante si tot felul de alte magazine.

Seara facem o scurta plimbare in centru, ca sa acomodam cu aerul si sa savuram o inghetata. Insa abia ziua urmatoare aveam sa luam la pas centrul orasului.


Incepem explorarea in Piata Macedonia, punctul central al orasului. Piata este dominata de o imensa statuie ecvestra reprezentintu-l pe Alexandru Macedon. La baza ei se gaseste o fintina arteziana cu jocuri de apa extraordinare. Seara este luminata si din cauza asta pare si mai frumoasa.

Centrul orasului Skopje a fost refacut in cea mai mare parte in acord cu prioectul Skopje 2014. Ideea a fost de a se da o fata frumoasa capitalei si aceasta s-a facut cosntruindu-se, cladiri noi, muzee, statui, poduri. Intre 2010 si 2014 proiectul a inghitit cam 700 de milioane de dolari, fiind construite 136 de structuri, ca sa zic asa.

E plin de cladiri noi sau renovate si mai ales de statui. Cu sutele. Centrul inca nu este finalizat complet, mai sunt insa de contruit citeva poduri peste riul Vardar si de renovat citeva cladiri. Apreciez ca in 10 ani o sa fie gata totul. Orasul arata extrordinar de bine si eu cel putin nu m-am plictisit deloc.

 

Ne incepem plimbarea pe bulevardul pietonal Macedonia. Aici e loc pentru magazine dar si statui cu iz contemporan. Undeva se gaseste o cladire care cinsteste memoria Maicii Tereza, o calugarita modesta care si-a dedicat o mare parte din viata alinind suferinta muribunzilor, copiilor bolnavi si saracilor din India.

Ceva insa mie nu imi e clar. Eu stiam ca Maica Tereza este de origine albaneza. Asa este, insa ceea ce nu stiam era faptul ca este nascuta la Skopje.

Maica Tereza a fost primita de-a lungul anilor de cei mai puternici oameni ai planetei, presedinti, prim-ministri, regi, regine, printi si printelese, chiar si Papa de la Roma. A fost laureata a Premiului Nobel pentru Pace. Locuitorii din Skopje ii pastreaza memoria punind in tot orasul placi cu citate ce ii apartin modestei calugarite.

Iata citeva dintre ele:
Putem să muncim pe brânci. Putem să muncim până murim. Dacă nu muncim cu iubire, toată munca noastră este fără nici o valoare în ochii lui Dumnezeu.

Ştiu că Dumnezeu nu-mi va da nimic cu care să nu mă pot descurca. Mi-aş dori doar ca El să nu aibă atât de multă încredere în mine.

Oamenii care se iubesc unii pe alţii profund şi adevărat sunt cei mai fericiţi oameni din lume. Ei pot avea foarte puţine lucruri, pot să nu aibă nimic, dar sunt oameni fericiţi.

Si un alt mod de a-si arata aprecierea este numind autostrada Skopje - Gostivar, Maica Tereza. Cam ciudat daca ma intrebati pe mine.

Putin mai jos este o Catedrala a Mintuirii Neamului in constructie. Va fi cea mai mare biserica din tara insa dimensiunile sale sunt mai degraba modeste daca e sa o comparam cu ceea ce am vazut in Occident.

Tinem inainte si ne oprim in fata unei cladiri vechi, Muzeul Orasului. Cladirea are pe ea un ceas mare si seamana cu gara. In fapt asta a si fost pina in 1970. Ceasul nu functioneaza, este oprit la ora 5:17, ora la care in 1963 un puternic cutremur a pus la pamint o parte din oras si a ucis peste 1000 de oameni.

Acum muzeul gazduieste expozitii legate de istoria capitalei macedonene. Are patru departamente: aheologie, etnologie, istorie si istorie a artei.

Zona de linga acest muzeu e mai mult un santier. Insa ne permite sa vedem mai bine doua contructii mari si partial finalizate aflate pe un deal de linga oras. E vorba de Crucea Mileniului, la care se poate ajunge cu o  telegondola.



Putin mai incolo desoperim o piata. Aglomeratie, masini, dute-vino mai ceva ca la noi. Prin citeva stradute iesim la un bulevard important, 11 octombrie, chiar linga Cladirea Parlamentului. In fata se gasete o statuie mare cu un cetatean calare. E vorba de domnul Nikola Karev, revolutionar, considerat erou atit in Bulgaria cit si in Macedonia.



Vis-a-vis de Parlament este un mare parc, bineinteles decorat si el cu generozitate cu statui de toate felurile si pe toate gusturile.

In capatul strazii se gaseste Poarta Macedonia, un fel de Arc de Triumf. Din pacate este amplasat cam nefericit, zic eu, si pare strivit si ingramadit de cladirile din jur. Contructia e de data recenta fiind terminata in 2012. In stinga si in dreapta doua statui ( bineinteles ) care reprezinta pe doi domni care sed pe jilt. Poarta poate fi vizitata si se poate urca pe acoperis, la 21 m inaltime.







 

Revenim in piata cea mare si incepem sa ne plimbam pe malul riului Vardar. Ne minunam de cite cladiri frumoase, monumentale au fost costruite.

Podurile cu statui sunt si ele o splendoare.

 

De asemenea exista si un pod vechi, Numit Kameni Most( Podul de Piatra ), contruit in stil otoman cu 12 arcade. Podul are peste 200m lungime si 6m latime. Observam o statuie pina si in apa.

 

 

Pe albia riului au fost montate citeva corabii mari transformate in restaurante.

 

 

Dam o raita pe la podurile cu statui si celelalte cladiri. Cea mai impresionanta este Muzeul de Arheologie al Macedoniei, o constructie inalta, sustinuta de coloane groase.

Linga este o cladire guvernamentala. Urmeaza o mica piateta ce poarta numele Maicii Tereza. In continuare o constructie rotunda, Politia Financiara. Iar dupa ea, Ministerul de Externe.





Toata aleea de linga apa e si ea decorata cu statui.

In spatele lor se gasesc doua institutii culturale: Filarmonica si Teatru de Balet.

Revenim in zona cu Podul de Piatra insa pe malul celalalt. Aici iara e plin de fintini si statui frumoase. Una din fintini urmareste relatia dintre mama si copil.

La mica distanta se gaseste o statuie de mari dimensiuni, dotata si ea cu fintina. Este celebrat regele FiIlip al II-lea al Macedoniei, tatal cunoscutului Alexandru Macedon. Cel ce sade pe cal pe partea cealalta a riului.

In zona se mai afla si modesta biserica Sfintul Dumitru. De o iei inainte intri in Bazarul din Skopje, dar despre asta va povestesc un pic mai tirziu.



In vecinatate mai sunt citeva cladiri moderne. Prima care ne atrage atentia este Muzeul Holocaustului.





Foarte aproape de el este Muzeul Luptei Macedonene. Aici se gasesc in special documente ce vorbesc despre dorinta de independenta a macedonenilor incepind din perioada Imperiului otoman si  pina in 1991 cind tara s-a rupt de Iugoslavia. Aici veti gasi si Declaratia de Independenta in original, datata 8 septembrie 1991.

In partea cealalta a muzeului este un spatiu larg pe malul riului Vardar. Traversam riul pe podul rutier dotat la capete cu niste lei gigantici.

Trecem pe linga o cladire de forma cilindirica din fata careia ne privesc tot niste statui. Mergem pe malul riului si trecem pe un pod pietonal care ne duce in spatele cladirii Guvernului, in Parcul Francofoniei.



Si pentru ca arata interesant mergem sa vedem cum arata cladirea Executivului macedonean si din fata. Si nu regretam, e o cladire noua, monumentala, excelent intretinuta. Bucuresti, se aude???

Se face cald asa ca ne retragem in camera noastra pentru un pui de somn. Dupa ora 17 continuam explorarea orasului. Traversam iarasi podul dotat cu lei, dupa care urcam la Fortareata Kale. Linga ea este o parcare incapatoare si foarte putin utilizata. Avem o vedere frumoasa catre Parcul Francofoniei si Stadionul Vardar.









Intrarea in cetate este gratuita pentru ca locul este inca in curs de amenajare. Insa chiar si asa ai posibilitatea de a face o plimbare pe zidurile cetatii si de a urca in citeva turnuri. Cred ca este locul perfect pentru a admira panorama orasului.

Iesim de la fortareata si dam de cea mai importanta moschee din Skopje, Mustafa-Pasa.



Coborim apoi pe niste scari si intram in bazar, cartierul musulman din Skopje. Mai pe scurt, in Tiganie. Multe cladiri neintretinute, altele partial daramate. Totusi exista si ulitele turistice, comerciale unde situatia este ceva mai buna. E plin de magazine in care muncesc din greu doar barbati. Femeile musulmane se plimba cu niste cutii de carton si cersesc.



In cartierul musulman sunt doua geamii, un han si niste bai. Pe la magazine arareori vezi afisat vreun pret. Se vind, ca in orice bazar de toate: aur, mincare, bijuterii, haine. Totusi mie mi-au atras atentia citeva magazine de moda dedicate femeilor musulmane.

Cartierul se termina cu o mare piata de legume si fructe. Locul este super-jegos, personal nu am avut curaj sa cumpar ceva de acolo. Strabatem iarasi bazarul pe o straduta paralela si ne minunam de cit de serios muncesc barbatii din restaurante. Mincarea se gateste la vedere si practic poti urmari pas cu pas tot ce fac bucatarii.

 

Revenim pe malul riului Vardar si ne relaxam privind jocurile de apa ale fintinilor. In Piata Mare  pe un ecran gigantic se transmite un meci de fotbal intre Macedonia si Serbia. Odata cu lasarea serii apar tot felul de artisti stradali care ofera fie reprezentatii cu foc, fie reprezentatii pentru copii, fie cinta. Atmosfera creata este extrem de placuta.

Dimineata urmatoare ne facem bagajele, ne aprovizionam de la supermarketul Tinex si ne apucam de explorat alte frumuseti ale Macedoniei. Dar despre asta in episodul viitor.

 

Adauga un comentariu Inapoi

Abonare RSS Articole Abonare la articole
Nu exista comentarii

Adaugati un comentariu

Citeste si alte articole:

Bogdan Balaban - © Copyright 2006 - 2017