Remeber 2007: Olanda

Data publicarii: 18 dec 2008

Click aici pentru a vedea galeria completa de fotografii

Astept cu nerabdare sfirsitul toamnei. Voi merge in Olanda. Voi ajunge acolo cu ajutorul companiei aeriene olandeze KLM – The Flying Dutchman. Voi merge prima data cu avionul! Am ceva emotii si pe buna dreptate. Vremea la decolare e una caineasca, ploua marunt. Avoinul isi ia elan si decoleaza in forta. Mestec guma si evit astfel infundatul urechilor( recomand treaba asta celor care  merg cu avionul, la mine a functionat ).

Botezul aerului avea sa fie unul consistent. Zone intregi cu turbulente avionul paraie, ma uit pe geam si vad aripa balanganindu-se. Zburam numai prin nori. In fine, servim micul dejun( stewardesele ne-au tratat cu iaurt, suc de fructe, cascaval Gouda si ciocaolata ). Ajung la Amsterdam pe la ora locala 8. Aterizarea se petrece in bune conditii( altfel nu stiu daca mai apucam sa scriu despre asta). Aeroportul este gigantic, merg minute bune pina la controlul pasapoartelor si alte minute bune pina la banda de recuperare a bagajelor.

Tato si Adriana ma asteapta. In 5 min suntem in Honda si mergem spre Delft, acasa la Adriana. Vizitam scurt si Universitatea Tehnica, locul in care Tato a petrecut ani multi. Cladirea Universitatii e inalta,are 21 etaje si ofera o panorama splendida asupra micului si cochetului orasel.

Nijmegen
Tato ma ia de bun si e pus pe plimbare. Vom vizita un orasel tare dragut, Nijmegen. Gasca se completeaza cu Linda si Pepo. In ziua aia in oras venea Mos Nicolae. In Olanda, Mos Nicolae nu e invizibil asa cum e la noi. Aici isi face aparitia pe ritmuri de muzica techno si e insotit de o gramada de negrii( swarte piet le zice pe aici) care impart tuturor bomboane si turta dulce. Finalul a fost apoteotic: au facut un micsaj de muzica techno si cintece de copii iar toti negrii au inceput sa sara si sa danseze.Super fain! Tot orasul era in sarbatoare: parade, fanfare, lume multa  si miros de peste prajit.Yammy!



Noaptea o petrecem la Tilburg, aici stau Tato si Dobrel. Ziua urmatoare vom face o incursiune in Belgia, dar despre asta vom vorbi cu alta ocazie.

Rotterdam
In ziua ce a urmat aveam sa ajung, impreuna cu Dobrel, la Rotterdam, al doilea mare oras al tarii. Ziua e iarasi inchisa si bate vintul. Rotterdamul are o arhitectura foarte moderna, numarul mare de zgirie-nori au avut darul de a ma obosi intr-un final. Rotterdamul a avut enorm de suferit in urma bombardamentelor din cel de-al doilea razboi mondial, orasul fiind distrus in mare masura. A fost refacit si modernizat, astazi cuprinzind 23 de cartiere. Acum am inteles care e treaba cu toti zgirie-norii astia.

Am intrat in oras pe linga celebrul stadion din Rotterdam si am ajuns in zona centrala trecind pe celebrul Pod Erasmus. Nici nu ne daduram bine jos din masina ca ne intimpina o surpriza placuta. Pe alee vedem scris, alaturi de palmele ei, numele marii gimnaste Aurelia Dobre, campioana  mondiala in 1987.

Ne plimbam pe cheu pe linga Muzeul Marin. Locul asta e parca mai adapostit, frigul nu mai e asa de patrunzator.



Salutam din mers vechea primarie, scapata ca prin minune de la distrugere, si admiram cea mai inalta cladire din Olanda, Turnul Nederlanden. Trecem pe linga gara centrala in drum spre Cubic Houses. Ce sunt acelea Cubic Houses? Case de locuit in principiu, case cu tot ce trbuie sa aiba o casa dar care la exterior arata asa:



Ne intoarcem spre Podul Erasmus pe malul apei. E rece tare. Pe bulevard sunt o gramada de drapele si sunt bucuros cind il vad pe cel al Romaniei alaturi de cel olandez. Luam podul la picior. Privelistea e grozava. Aflu ca in Rotterdam se afla cel mai jos punct din Olanda, aflat la -8m.




Delft
Ne deplasam catre Delft( groapa in limba olandeza ), aici urmeaza sa vedem orasul iar pe seara ne vedem cu Tato la un fotbal. Mincam studenteste si merem pe jos spre centru. Orasul e decorat pentru sarbatorile de iarna, pe aici e vremea lui Mos Nicolae. Una dintre biserici, aflate chiar linga un canal da senzatia ca are turnul inclinat mai ceva ca la Pisa, in Italia. Asa pare de la distanta. Odata ce ne apropiem vedem ca e cit se poate de drept.



Piata Centrala din Delft e destul de animata. Cladirea Primariei( Stadhuis ) si catedrala orasului stau fata in fata. Delft este vestit pentru portelanurile si faiantele albastre, aici aflindu-se un  centru cu o traditie de citeva sute de ani.



Ne intilnim cu Adriana si Tato la terenul de sport. Ne relaxam cu doua meciuri de fotbal.

Amsterdam
Si vine vremea sa ma descurc si singur. Voi merge la Amsterdam. Pina acolo sunt de schimbat doua trenuri dar nu-i bai ca in Olanda trenurile circula repede si cu precizie, legaturile fiind foarte bune. Cine nu ma crede sa dea o raita pe http://ns.nl. O mare parte din populatie se deplaseaza la servici cu trenul. Ajung intr-o dimineata cam mohorita. Gara din Amsterdam,construita in 1885, este o minune a tehnicii pentru ca e asezata pe o insula artificialaconsolidata cu 30 000 de piloni.
 
Ma invirt repede si gasesc centrul de informare turistica de unde cumpar un Amterdam Card. Cu el ai intrare libera in anumite obiective, in altele ti se ofera reducere, ai parte de reduceri chiar si la puburi si restaurante. Primesti harta si o carticica in care ti se explica unde se afla respectivul obiectiv si cum ajungi la el.

Prima oprire a fost in DAM( dig in limba olandeza ), marea si celebra piata din Amsterdam dominata de somptuasa si sobra cladire a vechii primarii, astazi transformata in Palat Regal. Alaturi de ea este Nieuwe Kerk( Biserica Noua ).



In partea opusa se afla National Monument. Tot in DAM se afla si muzeul figurilor de ceara Madame Tussaud. Bineinteles ca nu l-am ratat. Dupa o incursiune in lumea tenebrelor( Dungeons le spun ei ) si a vietii din vechiul port, am patruns intr-o lume ceva mai luminoasa unde am intilnit celebritati locale sau mondiale: Regina Beatrix a Olandei, liderii comunisti rusi, presedintii americani, DalaiLama, Maica Tereza, printesa Diana, Albert Einstein, Luciano Pavarotti, papa Ioan Paul al II-lea.fotbalisti, cintareti.

Am pornit cu tramvaiul spre imensul platou din fata Rijksmuseum. Fac o scurta escala in zona Brouwerij Heineken, muzeul de istorie al fabricarii berii. Cobor apoi in fata salii de concerte Concertgebouw. Imensul spatiu verde( desi e sfirsit de noiembrie ) dintre sala de concerte si Rijskmuseum te inghite pur si simplu.



Caut sa ies repede din el si ma adapostesc in Muzeul Vincent Van Gogh, un spatiu de expozitie original si foarte modern. Aici se afla cel mai mare tezaur de opera semnate de artist: peste 200 de picture, peste 600 de scrisori si 500 desene. Exista si o bogata colectie de stampe japoneze adunate chiar de catre Van Gogh.

Ajung si in fata la Rijksmuseum si imi trag putin sufletul. Cladirea seamana izbitor cu Gara Centrala, aflu din micul meu ghid ca ambele cladiri au fost proiectate de arhitectul P.J.H. Cuypers in 1885. Apoi, cu ceva peripetii gasesc intrarea.



Spatiul de expunere de aici este unul clasic, ceva mai rigid insa mult mai interesant si divers privind din punctul de vedere al exponatelor: lucrari celebre de pictura( vedeta incontestabila de aici  este Rembrandt ) si sculptura. Dupa iesirea din muzeu patesc o pana de bocanc: mi se rupe un siret. Fir-ar sa fie! Unde naiba as putea gasi unul nou? Trebuie sa improvizez si in citeva minute pana e rezolvata.

Iau tramvaiul ca vreau sa merg la Zoo. Plimbarea de-a lungul canalelor e agreabila si e un bun prilej de a vedea orasul mai indeaproape. Ajung si la Gradina Zoologica, Artis – asta e numele ei. Parcul imens gazduieste o serie de specii. Ii vizitez cam in fuga pe localnici dar zabovesc ceva mai mult pe linga pinguini, care sunt foarte prietenosi, pe la girafe, acestea aflindu-se in plin antrenament pentru Olimpiada de la Beijing( asa mare pofta de alergat aveau) si la acvariu. Voiam sa vad si Gradina Botanica, insa asta a ramas pentru alta data.



Ma intorc la gara pentru ca nu vreau sa ratez o plimbare cu vaporasul. O plimbare ce s-a intimplat pe inserate si in care vaporasul ne-a dus un pic si pe mare( ocolind gara ), prin port, pe sub multe-multe poduri si pe linga locuintele plutitoare. Capitanul era un mare artist in ale navigarii, am admirat dexteritatea cu care aducea vaporasul pe canalele strimte.



Se intuneca si apar si primii stropi de ploaie. Vintul e destul de puternic dar sunt bine imbracat. Ma reintorc in DAM si intru intr-un soi de bar-cofetarie unde degust delicatese locale.

Orice vizitator al Amsterdamului vrea sa vada Cartierul Rosu. Locul e apropiat de DAM si este impinzit de Sex-shopuri, Cofee-Shopuri, Muzee ale Sexului si vitrine in care doamne si domnisoare ofera amatorilor servicii sexuale preplatite. Fetele sunt de toate felurile si rasele, unele grase( peste 100 kg in viu ), altele slabe top-model, tinere sau mai trecute. Unele sunt sobre serioase, altele nepasatore, altele obraznice. Cartierul e tolerat pentru ca adduce venituri substantiale. De altfel in Amsterdam se gasesc mai multe astfel de cartiere insa nici unul nu are faima lui Waletjes.

Pe strazi umbla tot felul de indivizi, asta nemaipunind in calcul turistii. Unii sunt drogati, insa au mai degraba comportamentul unor betivi. Unii cersesc, altii impart pliante insa se vede lesne ca mintea lor e plecata pe cine stie unde.

Ma intorc in Tilburg destul de tirziu. Tato si Dobrel erau putin ingrijorati, ca nu stiau ce e cu mine, era prima zi in care plecam telea-lelea de unul singur. Seara se incheie, ca mai toate serile petrecute in Olanda, in stil, savuram ca gentlemanii citeva pahare de whisky.

Haga sau Den Haag
Veni si vremea sa intru in celebra si cocheta capitala a Olandei. Sunt iarasi singur si ma deplasez cu trenul. Ajung in gara si incerc sa ma dezmeticesc. Cumpar o excelenta harta care ma scoate din bucluc. Azi vreau sa merg la Madurodam, Schreveningen ca apoi sa ma pierd putin prin centru.

Ce e Madurodam?
Madurodam este o lume in care fiecare se poate simti un Gulliver.
Madurodam este Olanda in miniatura, la scara.
Madurodam e paradisul copiilor, dar si locul in care cei mari se pot distra pe cinste.



Oraselul in miniature a fost infiintat in 1952 de catre M. Maduro, in memoria fiului sau decedat in cel de-al doilea razboi mondial. Magnificul ansamblu liliputan este de fapt o sinteza a vietii si edificiilor din Olanda.



Se poate face aici o instructiva calatorie in cele mai representative localitati. Pentru mine a fost minunat sa ma plimb pe aici si sa recunosc replicile in miniatura a locurilor pe care le-am vizitat.



Iau tramvaiul mai departe spre Schreveningen, un fost sat pescaresc de la Marea Nordului. Zona e frumoasa exista un fel de faleza suspendata la 5-6 metri deasupra marii.



Pe plaja lucrarile sunt in toi. Tot felul de utilaje se ocupa de nisip: unele il niveleaza, altele fac compactare, altele ara. Pe aproape e cladirea cazinoului si a circului. Intru intr-un mall si ma ocup de suvenire pentru cei de acasa. Apoi merg spre centru. Insa ma razgindesc subit. Cobor din tramvai aiurea si hoinaresc pe strazi citeva ore.



Ajung la steaguri, pe linga cetate. Intru in curtea interioara unde se afla sediul guvernului si al parlamentului. In zona garii sunt citeva cladiri inalte, una apartine banci ABN, iar linga ea se afla doua casute traditionale olandeze insa la dimensiuni de zgirie-nor.



Urmeaza o noua hoinareala in zona catedralei. Merg pe strazi fara a avea o tinta anume, cautind sa ma bucur de atmosfera linistita pe care am intilnit-o pretutindeni in Olanda. Si asa, la final vreau sa incerc tramvaiul-metrou pina la gara. Seara se incheie din nou in jurul paharelor de whisky.

Utrecht
Alt oras maricel al Olandei. La gara am parte de primul soc: ma dau jos din tren si ma trezesc in mall aglomerat. Uff! Trebuie sa scap repede de aici. Ajung la iesire si ma pierd repede pe stradutele inguste. Ajung la canalul cel mare al orasului. Acesta e ceva mai deosebit caci de la luciul apei si pina la strada e o distanta( pe verticala ) de 4-5 metri.

Ajung si admir, din pacate doar din exterior, impozanta catedrala a orasului.



Dar ce e de vazut in Utrecht in afara zonei centrale?
Museum Van Speelklok
Muzeul Feroviar
Aboriginal Art Museum – aici gasiti obiecte ce tin de cultura aborigenilor din Australia
Centraal Museum – arta, design si muzeu de istorie
Museum Catharijneconvent Museul bisericii catolice
University museum  - museul universitatii din Utrecht  si o veche gradina botanica
Muzeul Banilor

Eu le-am ales pe primele doua dupa o discutie interesanta purtata cu fata de la Tourist Info. N-as putea putea spune cu exactitate ce contine Museum Van Speelklok. Se poate spune ca e un fel de muzeu al masinariilor de cintat, unde prin masinarii de cintat se inteleg simple ceasuri, piane ce pot reda singure partituri inregistrate, flasnete, cutii musicale, orgi, intrumente gigantice folosite la bilci sau la circ. Cireasa de pe tort este insa o mini orchestra automata formata din patru viori, pian, orga, instrumente de percutie, actionate mecanic, ce a fost prezentata, acum aproape un secol la expozitia mondiala de la Bruxelles.

Toate cele enumerate sunt in perfecta stare de functionare. Patrundem in tainele lor cu ajutorul unui ghid tinar, foarte simpatic, volubil si pasionat pina in virful urechilor de fiecare obiect al muzeului. El stie povestea fiecarui instrument, fiecarei inregistrari si avea ca la un moment dat el insusi sa ne cinte acompaniat de una din masinarii. Aaa, era sa uit: muzeul este amenajat intr-o fosta biserica, de unde si acustica exceptionala.

Ies incintat dupa ce cumpar o muzicuta. Muzeul Feroviar e relativ indepartat de centru insa pornesc voiniceste pe jos. Ajung la o gara, functionala si astazi dar care si-a donat majoritatea liniilor muzeului.

Aici gasim cam tot ce tine de istoria feroviara: bineinteles, locomotive( de la cele cu abur, la cele diesel si cele electrice ) si vagoane ( de calatori , de posta , de marfa, de carburanti ), automotoare, lampase, cintare de mesagerie, placute cu destinatiile trenurilor, placute de identificare a locomotivelor si vagoanelor, osii, saboti si cite si mai cite. Au chiar si o rampa pentru rotirea locomotivelor.


Am gasit aici inclusiv un vagon vechi ( de pe timpul primului razboi mondial ) din Romania. Spatiul expozitional este exceptional organizat, in sensul ca poti vedea locomotivele din unghiuri diferite. Unele locomotive sunt suspendate si pe poti privi de dedesubt, exista insa si un soi de pasarela de unde poti privi locomotiva cu abur de sus. Foarte interesant e si habitaclul unei astfel de masinarii.



Copiii nu sunt uitati. Se pot plimba cu un trenulet electric sau pot privi micile trenulete mecanice facute la scara, adevarate bijuterii ale tehnicii. In concluzie aici e un muzeu pentru oameni mici si oameni mari.



s-Hertohenbosch
Pe drumul de intoarcere, profitind de faptul ca e lumina si ca tot trebuie sa schimb trenul ma opresc pret de vreo ora si jumatate in s-Hertogenbosch, orasel olandez clasic, plin de linistea pe care o dau canalele. Am colindat de-a lungul unui canal ocazie cu care am admirat un superb apus de soare.



Apoi am dat o raita prin piata centrala, plina de lume caci in Olanda in zilele de joi magazinele au program prelungit( pina la 20:30, de regula sunt deschise pina la 18:30 ). 





Tilburg
Vinerea e zi de stat in Tilburg, de relaxare. Dobrel imi prezinta Universitatea din Tilburg, o cladire inalta, frumoasa mai ales pe interior. Biblioteca ocupa o mare suprafata si este la rindul ei dotata cu tot ce trebuie. In campus exista si un spatiu de rugaciune unde cei ce vor sa se roage sunt asteptati. Incaperea e relativ redusa ca spatiu, este construita sub pamint si nu are nici un fel de simbol religios in ea. Cei de doresc sa isi aduca o cruce sau o icoana sunt liberi sa o faca.



Mergem la o partida de tenis de cimp. Nu mai jucasem tenis de vreo 10 ani insa pare-se ca nici tenisul nu se uita. Terenul e foarte bun, din material sintetic care insa imita bine zgura.

Dupa-amiaza vad ce e de vizitat prin Tilburg. Mi-a placut catedrala lor ( singura pe care am gasit-o deschisa in tot periplul meu olandez ), piata centrala dominata de statuia lui Willem I Taciturnul, intemeietorul Olandei, terasele si magazinul ambulant de flori.



Fac ultimele cumparaturi pentru dcei de acasa. Seara vin Tato si Adriana si iara stam cu paharele de beutura pina tirziu. Chiar daca maine plecam la Koln.

Kinderdijk
Vine si ultima zi. Am avion la ora 13. Si ca amintirea Olandei sa fie mai puternica, Tato si Adriana ma duc, in drum spre aeroport, la Kinderdijk( Digul Copiilor ), un parc dedicat..morilor de vint. Canale si alee printre canale si mori de vint multe-multe. Pacat ca e rece dar..nu mai conteaza.



Spre casa
Ajung si la aeroport. Cozi mari, imi ia cam o ora jumate pina ajung la avion( m-au descaltat de doua ori, bine ca nu aveam droguri sau bombe la mine ). De data asta  zborul a fost o adevarata placere. Dupa ce am ajuns deasupra plafonului de nori am fost intimpinati de un soare orbitor si un cer de un albastru nemaivazut. In drum spre casa am zburat pe deasupra Germaniei, Poloniei, Slovaciei si Ungariei.

Ajungem si in spatiul aerian romanesc, avionul coboara si vad ca ninsese, vad munti, recunosc orasul Sf. Gheorghe si ..vad Bucegii de sus. Se vede releul de pe Costila dar si Crucea de pe Caraiman, ultima mea bucurie inainte de aterizare.

Multumiri sincere pentru cei ce au facut atit de placuta sederea in Olanda: Adriana, Tato si Dobrel.

 

 


Toate fotografiile Adauga un comentariu Inapoi

Abonare RSS Articole Abonare la articole
Nu exista comentarii

Adaugati un comentariu

Citeste si alte articole:

Bogdan Balaban - © Copyright 2006 - 2017