Din ciclul Biserici fortificate sasesti astazi ajungem la episodul Richis. Localitatea se afla in vecinatatea Biertanului , care se mindreste cu probabil cea mai cunoscuta biserica fortificata de la noi.

Aveam sa descoperim aici o foarte interesanta basilica gotica veche de peste 500 de ani. Denumirea saseasca a satului este Reichesdorf.


Intrarea se face pe sub un turn-poarta-clopotnita iar biserica are aspectul acela ciudat al tuturor bisericilor fara turn. Zidurile vechii cetati insa nu mai sunt in picioare in intregime. Gasim biserica deschisa. Inauntru este un grup de vizitatori vorbitori de germana cu care custodele Johann Schaas poarta o conversatie spumoasa. Inca un motiv sa ma simt frustrat ca nu stiu germana.


Biserica se remarca prin numeroase elemente sculptate. E interesant cum un sat mic aflat in partea superioara a unei vai ce se inchide a avut posibilitatile materiale de a construi o astfel de basilica. Pe intreg interiorul acestui monument sunt raspindite o serie de figuri grotesti ce dau lacasului un aer si mai misterios.

Incepem sa exploram atent biserica. Incepem de la altar, rotindu-ne privirea in pe toate zidurile, pe tavan incercind sa nu scapam nici o figura, nici un inscris, nici un element sculptat.

Altarul este decorat in stil baroc si are in prim-plan scena rastignirii. Mai tirziu aveam sa aflam ca este construit la 1775 de un artist sighisorean, Johann Folbarth.


Deasupra lui suntem supravegheati de un inalt prelat ce tine in mina doua cruci si ne scruteaza cu o privire severa.


Foto: Oana Mihut

In stinga admiram frumoasa usa a sacristiei, sculptat in lemn si ogiva in care este incorporata. Aceasta pare a fi sora cu usa scristiei din Biertan pe ea apare anul 1516 si are ea un complex mecanism de inchidere. In virful ogivei exista o floare sculptata in piatra.


Tot pe peretele sting se gaseste o inscriptie in limba germana cu caractere gotice mari in care sunt trecuti ani importanti din istoria acestei biserici. Din putinele mele cunostinte de germana intuiesc faptul ca 1451 este anul finalizarii constructiei, 1634 pare a fi anul unei renovari a corului, 1895 anul unei restaurari mai amanuntite.

 
Poate un vorbitor de limba germana ne va putea lamuri mai bine.

Pe partea dreapta se afla se afla o strana din lemn la capatul careia este o mic loc destinat depozitarii cartilor de rugaciune, l-as numi un dulapior de piatra asemanator cu cel din stinga altarului.


Amvonul din lemn este o alta capodopera. Pe coroana sa este infatisata figura blinda a unui pastor ce tine in mina un mielut.


Iesim din cor si ne uitam pe tavan. La intersectia arcadelor se afla tot soiul de figuri. Va las sa le admirati in voie.

Cineva, de sus, ne face cu ochiul.







In realitate ele sunt detul de reduse ca suprafata si se afla la o inaltime apreciabila.


De asemenea, arcele ce pleaca de pe laterale au la baza figuri contorsionate ce par a suporta cu greu povara de a tine tavanul bisericii.


Coloanele sunt decorate cu figurine mici si diverse ce te trimit cu mintea departe stimulind imaginatia. Identificarea lor e o adevarata proba de brain-storming.


Pe laterale exista galerii din lemn. Deasupra uneia dintre ele p figura nu se rusineaza deloc si ne scoate limba.


Urcam si la balconul din spate. Aici a fost instalata orga. E veche si se pare ca nu s-a mai cintat la ea demult. Linga ea e o figura ce isi are durerea intiparita in plasa. Arcada pe care o sustine este cu siguranta foarte grea.


Domnul Schaas a fost intre timp parasit de vizitatori asa ca am ramas doar noi cu el. Ne povesteste despre un personaj al mitologiei celte, Grunneman, care se ascunde prin cotloanele bisericii( deci asta era secretul tuturor acestor figurine ). De asemenea ne spune ca localitatea a fost in trecut un mare centru viticol iar vinul facut aici era transportat la marea abatie cisterciana de la Cirta.


Aflam ca orga dateaza din 1788 si este realizata de catre un vestit constructor de orgi de la acea vreme, Daniel Prause.


Iesind stam si privind pentru ceva timp impresionantul portal de la intrarea in biserica. De deasupra  intrarii este sculptata scena rastignirii. Oare figurinele acestea din piatra care ne privesc de acolo de sus au un raboj, un catalog in care sa tina evidenta celor ce calca in acest lacas? Oare citi om fi fost?

Turnul de poartă aflat in vestul bisericii, folosit astăzi drept turn clopotniţă, mai păstrează urmele hersei şi guri de tragere la primele patru etaje. Se spune ca in acest turn a existat odata si un ceas.


Despre Richis am gasit pe Internet multe poze dar date foarte putine. Cele mai multe se limiteaza la o descriere extrem de sumara a localitatii si a bisericii. Nu prea exista date istorice.

Citeva lucruri interesante gasiti pe link-ul de mai jos:
http://wikimapia.org/6475614/ro/Biserica-fortificata-din-Richis


Ideea unei excursii la Richis a plecat de aici, de la o frumoasa fabula si un frumos articol pe blogul domnului Radu Oltean, Art-Historia:
http://art-historia.blogspot.com/2009/02/trista-poveste-ultimilor-sasi-din.html

 
Cum ajung la Richis:
1.    Folosim soseaua Medias-Sighisoara pina in satul Saros pe Tirnave unde exista un indicator catre Biertan(10km). Urmatorul sat  dupa Biertan este Richis. Drumul se afla in stare buna in octombrie 2009.

2.    Folosim soseaua Medias-Agnita, aflata in stare decenta; intre localitatile Mosna si Barghis exista un indicator spre Biertan( 10km ) Acest drum este neasfaltat, dar bun pe primii doi km. Apoi odata cu aparitia asfaltului drumul se prezinta in stare buna si dupa alti 2km suntem la Richis.