Biserica fortificata de la Dobîrca

Data publicării: 03 iun 2010

Click aici pentru a vedea galeria completă de fotografii

Dobirca este un sat aflat în judeţul Sibiu în apropiere de Miercurea Sibiului. Eu am ajuns aici coborând din Poiană Sibiului, distanţă de 8km, pe un drum forestier. De departe, de pe deal se zărea o cetate ce adăpostea o biserică. Cetatea este impozantă iar vechimea ei şi a bisericii impresionează. Mă aşteptam să găsesc ceva demn de văzut, mai ales că cetatea este trecută pe unele hărţi cu biserici fortificate.


Am lăsat maşina lângă poarta bisericii şi am făcut câteva poze din exterior. Mă gândeam pe unde să întreb de omul cu cheia, mai ales că împrejurimile se arătau destul de pustii, nici măcar o casă nu se vedea pe aici. Între timp prietenii mei au ajuns la poarta cetăţii, (unde erau două zăbrele de fier), au apăsat pe clanţă şi surpriză! Uşa se deschide.

Răsuflu uşurat crezând că omul cu cheile e chiar în interiorul cetăţii ceea ce m-ar scuti de căutat. Intrăm pe sub un turn şi vedem biserica cea veche. Pe exterior arata destul de bine, atrag atenţia doar niște geamuri sparte. Însă în momentul în care am intrat în interior am avut parte de un adevărat şoc.

BISERICA ESTE VANDALIZATĂ !!!

Hai să facem un inventar. În ordine aleatoare:
1. Băncile de lemn de pe mijloc lipsesc. Probabil că au fost puse pe foc.


2.    O parte a podelei de asemenea lipseşte, bănuiesc că a sfârşit tot pe foc.


3.    Din altar a mai ramas doar scheletul.


4.    Placa de marmură cu morţii din cele două războaie mondiale este spartă.


5.    Treptele de la amvon, distruse.


6.    Orga a fost pur şi simplu aruncată de sus de la galerie


Aici e locul de galerie şi urmă de pe perete unde a fost orga.


7.    Galeria e acum mai mult o platformă, căci balustradele de lemn au dispărut şi ele, probabil tot pe foc.


8.    Băncile de la galerie nu mai există.


9.   Banca de vis-a-vis de amvon e dărâmată.



10.    Prin nu se ştie ce minunte sculptura de piatră aflată alături de amvon, în cor a scăpat neatinsă ca şi vasta inscripţie de pe arcul triumfal.




Nu îmi pot imagina ce fel de oameni au putut face asta şi ce i-a îndemnat să o facă. Oricum, au depus eforturi majore fiindcă să scoţi orga din perete şi să o arunci de la etaj nu e lucru uşor. N-am înţeles ce câştig au avut dacă au spart piatră cu morţii..N-am înţeles multe..

Pe exterior lucrurile se prezintă mai bine. În afară de o spărtură mare în zidul cetăţii altceva nu mai atrage atenţia. Am intrat pe un gang, la parterul turnului, aici totul se afla în stare bună. Nu s-a apucat nimeni de spart pereţii de piatră.


Am aflat de la domnul Radu Olteanu( http://art-historia.blogspot.com ) ca în 1998 biserică era îngrijită şi bine întreţinută, iar interiorul arăta perfect. De la dânsul am primit şi un link cu poze. Nu am reuşit să îmi dau seama când au fost făcute însă interiorul bisericii se prezenta ceva mai bine.

Sper că textul meu şi pozele să sensibilizeze pe cineva care poate pune măcar un lacăt, un paznic. Sunt locuri în care saşii şi-au putut conserva istoria. Să pui câteva indicatoare, să ceri 2-3-5 lei pe un bilet şi să ai doi sau trei oameni care să aibă grijă de o cetate şi de o biserică nu e aşa de greu. În multe locuri acest lucru s-a reuşit. La Dobârca, deocamdată nu.

Speranţa mea se îndreaptă spre cei ce au locuit odată aici, spre comunităţile săseşti din străinătate. Pe autorităţile noastre nu avem de ce ne baza, căci cu complicitatea lor a fost posibilă această stare de fapt.

Dobîrca, 29 mai 2010.

Toate fotografiile Adaugă un comentariu Înapoi

Abonare RSS Articole Abonare la articole

Comentarii: 2

  • Ioan Stanca

    17 oct 2012 13:03:54

    Cei din Dobirca sunt criminali, nu-si imagineaza ce au pierdut!

  • Máthé János

    19 nov 2013 17:30:50

    Aşa sîntem noi. Dacă nu sîntem în stare ceva sţ dăinuie mai bine distrugem. Oare cînd copii vor creşte şi şi ei o-să calşce pe urmele noastre, ce vom spune, oare cine au fost vandali aceştia. Foarte frumos ce ai făcut. Frumos dar trist. Din 2006 şi eu m-ă ocup cu tema asta, şi ştiu cît de dureros să vezi mizeria făcute de uni pe care nici nu ştii cum să-i numeşti. Cu stimă şi respect Máthé János (Ioan) Domnu să-ţi dea sănătate să poţi face încă multe lucruri dinaceste triste dar frumoase.

Adăugati un comentariu

Citește și alte articole:

Bogdan Balaban - © Copyright 2006 - 2024