Italia: La pas prin Trieste
Data publicării: 21 iul 2014
Click aici pentru a vedea galeria completă de fotografii
Trieste, Italia. Un loc familiar românilor, cei care fugeau din România pe vremea comunismului ajungeau și în Italia exact pe aici. Noi nu mai avem astfel de gânduri, între timp situaţia s-a schimbat radical: acum putem călători, munci fără restricţii în cea mai mare parte a Europei. În Trieste românii constituie a doua minoritate, după sârbi.
Pentru noi Trieste a fost un oraş de popas în drum către Croaţia. A fost punctul cel mai îndepărtat de casă atins în semiluna de miere. Am petrecut aici cam 4 ore, suficient pentru a ne bucura de atmosfera oferită de acest oraş.
Mie îmi place în Italia. Am fost de puţine ori însă de fiecare dată numai simplul fapt de a mă plimba prin oraşele mai mari sau mai mici şi să trec pe lângă clădirile vechi şi lucrate cu mult bun gust mi-a dat o stare de bine.
Ajungem la Trieste venind dinspre Slovenia, de la Postojna. GPS-ul ne duce fără greşeală chiar în centrul oraşului. Găsim o parcare ieftină, lângă mare şi lângă Piazza Unită di Italia, care arată impresionant: are forma literei U cu deschidere către apă. Pe laterale sunt două clădiri impunătoare şi tare frumoase. Pe centru îţi atrage atenţia primăria, singura dotată cu turn-ceas.
Pe una din laturi se găseşte biroul de turism, unde mergem să luăm o hartă şi să mai întrebăm câte ceva. Aflăm astfel ca Palatul Miramare, aflat la 8km de Trieste, azi e închis. Curat ghinion, coane Fanică!
Nici vizibilitatea nu e grozavă aşa că nu am mai mers până acolo. Văzusem pe Internet nişte fotografii impresionante cu Palatul, marea şi cu Munţii Dolomiţi în fundal. Poate alte dată..
Părăsim piaţa centrală a oraşului şi până să ajungem în altă ne oprim să cumpărăm îngheţată. Italienii sunt artişti şi în acest domeniu, absolut nicăieri nu am mâncat îngheţată mai bună. Şi ca să vedeţi de ce: după ce am plecat din Trieste nu am mi-a mai trebuit îngheţată decât după vreo 8 luni! Tot după vizita la Trieste eu şi Ramona am convenit să numim îngheţată vândută în România şi în restul lumii crema congelată.
Trecem apoi în Piaţa Bursei unde admirăm o clădire cu coloane care cândva adăpostea Bursa de la Trieste. Acum este clădire oficială dar sincer nu am reţinut ce instituţie îşi desfăşoară activitatea în ea.
Ne îndreptăm de aici către vechiul teatru roman. Au rămas nişte ruine din cărămidă roşie. De aici urcăm către Castelul San Giusto. Drumul merge pe nişte străzi înguste şi înclinate pe care mai circulă şi maşini. Cum parchează şi cum ies din parcări asta e o adevărată artă.
Un vechi arc roman pierdut printre clădirile din Trieste
Pe final dăm de o stradă mai lată, pavată cu lespezi mari. La final ajungem într-o piaţetă aflată chiar în fața catedralei San Giusto. O vizitam şi rămânem impresionaţi de frumoasa construcţie din piatră.
Până să ajungem la castelul propriu-zis trecem prin Forumul Roman, care acum are aspectul unei pieţe largi în care s-au păstrat coloane şi fragmente de coloane. Urcăm pe sub turnul de la intrare. Taxa de acces e doar 2 euro.
Mare lucru nu e de văzut înăuntru dar eşti într-unul din punctele înalte din oraş iar belvederea e pe măsură. Undeva departe desluşim şi silueta castelului Miramar.
Revenim în centru pe un alt drum şi facem o plimbare pe principalele străzi de promenadă. Ne impresionează o mare catedrală sârbească numită catedrala Sf. Spridon, din păcate închisă.
La Trieste există şi un canal, relativ scurt, ce pătrunde în oraş până în Piaţa Sunt Antonio Novo. Seara e o plăcere să te plimbi pe aici.
Piaţa mai sus amintită e dominată de o clădire impozantă Chiesa Sunt Antonio Taumaturgo. Din fericire această biserică este deschisă şi o putem vizita în voie.
Ne pierdem iarăşi pe străduţele din centrul vechi al oraşului. La un moment dat ajungem iarăşi lângă mare şi descoperim o biserică ortodoxă grecească. Oamenii sunt pe punctul de a o închide însă ne lasă să intrăm.
E de departe cea mai deosebită şi surprinzătoare biserica ortodoxă pe care am văzut-o. Este construită şi decorată în stil veneţian, cu sfinţi pictaţi pe tablouri de mari dimensiuni, cu tavan casetat şi cu un altar opulent. Total diferită de ceea ce există la noi.
După căderea întunericului ne-am plimbat pe malul mării. Am trecut pe lângă frumoasa clădire a acvariului care noaptea era luminată astfel încât să fie bine pusă în valoare.
Probabil mulţi dintre noi trec pe lângă Trieste în drum către Italia sau dinspre Italia. Măcar odată merită să vă opriţi şi luaţi la pas oraşul aşa cum am făcut şi noi.
Toate fotografiile Adaugă un comentariu Înapoi
- Distribuie pe retelele sociale
Abonare la articole
Comentarii: 1
-
maria obarse
25 iul 2014 13:11:45
Multumim pentru momentele de destindere pe care ni le creati cu fiecare articol pe care ni-l trimiteti.\r\nLa cat mai multe iesiri de acest fel,poze frumoase si o casnicie lunga si plina de bucurii.Pe la noi prin satul lui Goga,Cioran,Ilarie Mitrea,Barcian,s.a.,se ureaza cam asa:\"Sa aveti parte de tot ce nu puteti cumpara cu bani si bani sa cumparati restul!\"