Munții Leoata: Piatra Dragoslavelor

Data publicării: 30 iul 2014

Ar fi trebuit să fie iarnă, era doar 4 ianuarie. Cu toate astea e o zi neobişnuit de caldă când poposim în Dragoslavele să luăm la urcat cel mai înalt punct din zonă, Piatra Dragoslavelor. Astăzi mă însoţesc Ramona, Ioana şi Dorin.

În Munţii Leaota au apărut marcaje noi în ultimii ani. Câteva trasee au ca punct de plecare chiar comuna Dragoslavele. Lăsăm maşina chiar lângă drumul naţional şi de aici plecăm printre case pe un marcaj comun punct albastru şi triunghi albastru. Ieşim repede din sat, pe un drum de pământ şi, usor-usor, Piatra Dragoslavelor ni se dezvăluie. Undeva în mijlocul unei poieni se afla un stâlp indicator. Alegem să cotim dreapta, pe marcaj triunghi albastru.

Începem un urcuş pronunţat prin pădure. Zona e stâncoasă deşi de jos nu ai bănui. Urcăm din greu până ieşim din pădure într-un gol alpin. De acolo avem primele privelişti, mai întâi cu zona văii în care e satul Dragoslavele, cu Vf. Cioara, cu Iezer - Păpuşa, şi mai apoi cu Piatra Craiului.

Urcăm pe o zonă dominată de piatră dar şi de iarbă până ajungem la începutul unei  creste. Locul e spectaculos, creasta e relativ îngustă, pe o parte este prăpastie, cealaltă e împădurită. O perioadă urcarea e doar uşoară şi ne permite să respirăm şi să ne bucurăm aşa cum trebuie de peisaj.

Muntii Iezer

Ieşim în sfârşit în adevăratul gol alpin. Până pe vârf nu mai e chiar mult însă e de urcat o diferenţă de nivel semnificativă. Nu găsim poteca oficială chiar din prima însă ne ghidăm după crucea mare care este pe vârf şi după persoanele ce stau în jurul ei. Dăm asaltul final şi poposim pe Vf. Piatra Dragoslavelor, la 1434m altitudine.

Piatra Craiului

Vârful Leoata(în spate) , Vf. Cioara( dreapta ), Muntele Albescu(stânga)

În jur e peisaj de vis: vârful Leoata se vede în depărtare şi este singurul înzăpezit. Mă tot uit către traseul ce urcă pe Muntele Cioara şi coboară pe Muntele Albescu, ăsta chiar ar fi fain de făcut iarna asta( până la urmă am făcut traseul de mărţişor, pe 1 martie ). Creasta Pietrei Craiului se vede dintr-un unghi inedit, şi de la înălţime. În fine, pe Iezer - Păpuşa pare a fi iarnă grea.

De pe vârf continuăm înainte pe o potecă firavă care la început nu are marcaj. Dar îl găsim repede şi intrăm mai apoi în pădure. De aici urmează o coborâre accentuată printre frunze moarte. Ajungem la o intersecţie de trasee şi schimbăm marcajul. De aici vom urma punctul albastru care ne va purta pe Valea Luncii până în Dragoslavele.

Poteca e cam alunecoasă înspre vale. Deşi nu coboară abrupt şi merge mai mult de-a coasta trebuie să fim în priză să nu cădem. Într-un final ajungem într-o curmătură unde este o poiană tare frumoasă. De aici încolo se merge către sat pe un drum forestier.


Din păcate drumul e foarte înoroiat, şi în câteva minute ne murdărim bine. De aceea începem să improvizăm şi să căutăm să mergem când pe dreapta când pe stânga drumului. Găsim şi nişte poteci clare folosite probabil de localnici. Din când în când trebuie să mergem porţiuni scurte pe drum, prilej de a face cunoştinţă cu noroaie noi.

Poteca ne aduce ușor-ușor la locul de despărţire al marcajelor unde fusesem şi dimineaţă. În tot acest timp avem în stânga Piatra Dragoslavelor, pe care astăzi am putut-o admira din foarte multe unghiuri. De aici şi până în sat mai e doar puţin.

Circuitul acesta a durat puţin sub cinci ore. Sunt convins că se poate face şi mai repede însă traseul ales este ideal pentru perioadele în care ziua este scurtă. În plus, parcurgându-l ne-au venit şi alte idei de trasee în Munţii Leaota, iar unele dintre ele aveam să le şi punem în practică. Deci, nu vă sfiiţi şi încercaţi să străbaţi şi potecile vechi şi noi Leaotei.

Adaugă un comentariu Înapoi

Abonare RSS Articole Abonare la articole

Comentarii: 2

  • Nelson

    30 iul 2014 11:42:59

    Multumim pentru aceasta frumoasa invitatie in Leaota. Sa ne vedem/auzim cu bine!

  • Radoiu Nicolae

    12 mai 2017 09:20:22

    Frumoasa descriere ! De ajutor cu mare placere oricand .

Adăugati un comentariu

Citește și alte articole:

Bogdan Balaban - © Copyright 2006 - 2024