Italia: la pas prin Verona

Data publicării: 05 feb 2015

Click aici pentru a vedea galeria completă de fotografii

Verona e unul dintre cele mai cunoscute orașe din Italia și asta datorită unei singure atracții – aşa-zisa casă a Julietei. Surprizele pe care orașul ăsta ție le rezervă ție, turist ignorant, sunt însă atât de mari încât după două-trei zile de explorat nu-ți mai vine să pleci. O dată pentru că te îndrăgostești de Verona mai ceva ca Romeo de Julieta și apoi pentru că îți dai seama că mai erau atât de multe de văzut și de făcut.

Noi ne-am cazat undeva la marginea Veronei, la vreo 8km de centru. Prima problemă pe care am întâmpinat-o a fost traficul sufocant. Am mers în pas de melc până în centru. Am avut însă noroc fiindcă am găsit chiar lângă zidul cetăţii o mare parcare gratuită. Aceasta se afla pe strada Colonnello Galliano. E bine de reţinut dacă mergi cu maşina şi ai şi GPS.

Am intrat în cetate şi am mers pe lângă zid până la Porta Palio. Menirea ei nu a fost aceea de a fi ţinta privirilor viţeilor ci de a asigura o alternativă la intrarea în cetate. Ne îndreptăm spre centru ajutaţi de indicatoare. Drumul ne aduce lângă Castelvecchio, una dintre emblemele Veronei.

Piazza Bra

De aici ne îndreptăm spre cea mai mare piaţă a oraşului, Piazza Bra. Pe o latură a ei se afla Arena, un vechi edificiu folosit de romani pentru distracţiile specifice. Arena aduce cu Coloseumul de la Roma şi este considerat al treilea amfiteatru ca mărime din Imperiul Roman. Terminat în anul 30, are structura într-o formă surprinzător de bună. Doar nivelul al treilea a dispărut în urma unui cutremur din anul 1183. Arena putea găzdui peste 20000 de oameni, adică mai toată populaţia Veronei în vremea romanilor.

În plus în zilele acestea se fac pregătirile pentru festivalul de operă care are loc chiar în Arena. E plin de echipamente, de oameni care muncesc, de tribune montate înăuntru. Din cauza asta renunţăm să intrăm.

Am uitat să vă spun că am avut cu noi un ghid Naţional Geographic, cel apărut la editura Adevărul acum câţiva ani. Aici am găsit un traseu de făcut pe jos care să te poarte pe la cele mai interesante locuri din oraş. L-am urmat cu încredere şi nu am fost dezamăgiţi.

Verona are farmecul său, specific oraşelor italiene. Străduţe înguste pe care te pierzi, catedrale somptuase, restaurante, cafenele, pieţe, clădiri interesante, poduri. Oraşul este cunoscut pentru povestea de iubire dintre Romeo şi Julieta.

Acum mai mulţi ani, când fotbalistul Adrian Mutu, atunci proaspăt căsătorit, s-a transferat la echipa de fotbal din Verona circula următorul banc:
-Unde a dus Mutu iapa?
-...La Verona!

Plecăm pe Via Mazzini, un pietonal îngust dar plin cu magazine. Ieşim în Piazza delle Erbe. Locul ăsta mi-a plăcut mai mult decât Piazza Bra pentru că este mărginit de clădiri mai înalte şi mai interesante. În plus destinaţia iniţială şi-a păstrat şi piaţa e plină de negustori.





În Pizza delle Erbe a fost forumul roman şi centrul istoric al oraşului. Pe o latură se afla Arco delle Costa. Trecând pe sub el ajungem în Piazza dei Signiori, pe vremuri principala piaţă publică e Veronei. Pe o latură a ei se afla Palazo del Comune, clădire ce a fost primărie şi mai apoi tribunal. Tot de aici se observă Torre dei Lamberti locul cel mai bun pentru a admira panorama oraşului. Din păcate când am fost noi era închis.



Pe o altă latură a pieţei se găseşte Palazzo degli Scaligeri sau prefectură. Palatul a fost construit de familia Scaligeri şi mai apoi a fost însuşit de guvernatorul veneţian al oraşului.

În centrul pieţei se află o statuie care îl reprezintă pe Dante serios. Ultima parte a Divinei Comedii a fost de altfel dedicată unuia dintre membri familiei Scaligeri.





Părăsim Piazza dei Signiori prin partea opusă şi imediat ajungem la biserica Santa Maria Antica, fosta biserică parohială a familiei( aţi ghicit!) Scaligeri, ale căror morminte remarcabile se aliniază în spatele unui gard de fier.

Dincolo de uşa secundară a bisericii se găseşte mormântul patriarhului familiei, Casagrande I( în traducere Cîine Mare ) care a murit în 1329. Un alt membru remarcabil al familiei înmormântat aici este Mastino I, întemeietorul dinastiei, care se odihneşte lângă zidul bisericii încă de la 1277 când a fost asasinat în Piazza dei Signori.



Biserica Santa Anastasia
 








Fotografii de interior in biserica Santa Anastasia

Ne îndreptăm apoi spre Biserică Santa Anastasia, cea mai mare biserică din Verona, construită între 1290 şi 1481. De aici ne luăm un bilet care ne asigura intrarea la cele patru mari biserici din Verona, una mai frumoasă ca cealaltă.




Revenim în Piazza delle Erbe şi mergem către una din ieşiri. Puhoi mare de oameni pe o străduţă strâmtă care se străduie să intre la Casa Julietei. Intrarea se face pe un gang ai cărui pereţi sunt plini de mesaje de iubire. Apoi se ajunge într-o curte interioară unde se află şi o statuie a Julietei. Mai toţi turiştii se pozează punând mâna pe sânul drept al Julietei, care acum arată foarte uzat. Nu am reuşit să desluşesc povestea acestui gest. Dacă ridici ochii vei vedea celebrul balcon unde Romeo şi Julieta îşi făceau, chipurile, declaraţii de dragoste.

Casa asta a Julietei este totuşi un fals mit. Deşi personajele fictive se bazau pe nişte familii care într-adevăr au existat, Capello şi Montecchi, nu există dovada existenţei unei Juliete. Dar povestea lui Shakespeare care plasează acţiunea în romanticul oraş Verona aduce în fiecare zi sute de oameni la aşa-zisa casă a Julietei.

Mergem apoi spre biserică San Fermo Magiore aflată pe malul râului Adige. O vizitam şi rămânem surprinşi de frumuseţea ei.





Biserica San Fermo Magiore



Ponte di Pietra



Baptisteriul San Giovani in Fonte

Santa Elena



Interior din Dom

 Tot din interiorul Domului din Verona

Apoi trecem pe partea cealaltă a râului şi ne îndreptăm cu paşi mici spre Ponte di Pietra, un vechi pod care asigura trecerea către Dom, principala catedrală a oraşului. Construcția lui a început în jurul anului 1200. Faţada e acoperită cu o piatră în nuanţe de roz care se găseşte şi pe alte biserici şi palate din Verona. Complexul catedralei mai conţine şi baptisteriul San Giovani in Fonte şi o parte a unei alte biserici numite Santa Elena. Dacă nu ştii de ele dinainte le poţi rata cu succes.









Revenim pe malul apei şi ne îndreptăm în direcţia Castelvecchio, un minunat palat-fortareață care astăzi este gazda unei impresionante colecţii de artă având drept autori de primă mână pe Pisanello, Mantehna, Carlo Crivelli, Veronese şi Giovanni Bellini. Construcţia lui a început în 1354 la iniţiativa lui Casagrande al II-lea. Alături este cel mai frumos pod din Verona, Ponte Scaligero, refăcut cu minuţiozitate după ce a fost distrus de nazişti în 1945 când se retrăgeau din Italia.


Italienii au ceva ce nouă ne lipseşte în viaţa de zi cu zi: patriotismul pe care îl manifestă la modul vizibil afişându-şi drapelul la geam.





















Următorul nostru obiectiv este Catedrala San Zeno Maggiore, considerată cea mai frumoasă biserică în stil romanesc construită în Italia. Între cele patru văzute astăzi de noi, aceasta mi-a plăcut şi mie cel mai mult. Catedrala a fost construită începând din secolul XII peste mormântul Sfântului Zeno, ocrotitorul Veronei.

 


Impresionează foarte mult tavanul acestei biserici. Seamănă cu interiorul unei bărci răsturnate. Plimbarea prin Catedrala San Zeno a încheiat turul nostru în frumosul oraş Verona. Dar nu plecăm până nu mai facem o pauză de îngheţată care merge la fix având în vedere că am prins o zi foarte caldă.

Verona este cu siguranţă un oraş ce merită văzut. Cu bani puţini poţi vedea într-o zi destul de multe lucruri, poţi afla o parte din istoria oraşului şi poţi petrece câteva ore în atmosfera romantică din Romeo şi Julieta.

Toate fotografiile Adaugă un comentariu Înapoi

Abonare RSS Articole Abonare la articole

Comentarii: 3

  • Maria Obarse

    07 feb 2015 02:26:21

    Ne-am regasit tineretea acum in pozele voastre de la Verona! Greu de imaginat o familie de montagnarzi cum sunteti voi,mereu cu rucsacul in spate catarandu-va pe unde doar caprele negre umbla,iar acum in postura de... simpli turisti,indragostiti,de Shakespeare, Romeo si Julieta... Frumos tablou,pentru care meritati felicitari! Pozele,foarte reusite,(ca de obicei),completeaza imaginile pe care le mai pastram in memorie,de acum aproape o jumatate de veac,cand pasii ne-au calcat prin acele locuri,ca de imagini color???nici vorba la vremea aceea, doar un pliant alb-negru si cam atat! Explicatiile,inclusiv cu locul de parcare gratuit(?),ne face sa ne gadim la o revenire in zona,cand vremea va fi ceva mai prietenoasa. Va multumim inca odata,si va dorim sa aveti un sfarsit de saptamana la fel de luminos ca si sufletele voastre. Mai asteptam!

  • Bogdan

    11 feb 2015 04:42:45

    Maria, sa stii ca dupa atitea zile de munte a fost cam straniu sa ne aflam intr-un oras. Dar pina la urma ne-am obisnuit pentru ca si aici am gasit destula frumusete. Doar ca era de alt fel.

  • ciubotaru alexandra

    02 nov 2015 22:19:29

    intraevar frumos ca si oras,locuim de 10 ani aici si ne gandim sa ramanem definitiv.Verona este un oras pozitionat excelent,avand alaturi Lago di Garda care merita vazut si imprejurul muntilor Lessini o prelungire al Alpilor.Mare e la nici 160 km,cel mai aproape de verona.Deci este tot in jur,peisaje,munte,mare ,lac un loc in care nu ai cum sa te plictisesti.In ciuda unor oamnei care nu ne vor in tara lor,sunt si destui locuitori prietenosi.Merita vazute tot ce tine de zona

Adăugati un comentariu

Citește și alte articole:

Bogdan Balaban - © Copyright 2006 - 2024