Biserica fortificata de la Cîrța
Data publicării: 09 mar 2009
Click aici pentru a vedea galeria completă de fotografii
De ceva timp a dat peste mine pasiunea pentru biserici fortificate, ruine şi cetăţi. Am început să le caut, la început timid, prin satele din jurul Brașovului( Sânpetru, Hărman, Prejmer ). Apoi am fost şi prin locuri ceva mai îndeprtate( a se citi judeţele Covasna şi Sibiu ). Aşa am ajuns la Cîrța.
Aici se află ruinele uneia dintre cele mai frumoase şi mai impozante biserici fortificate din Transilvania, dar, în acelaşi timp, una dintre cele mai puţin cunoscute. Încercările de popularizare sunt deocamdată timide, pe DN1 există un panou care ne anunţă la Cîrța se află o biserică-cetate şi cam atât. În sat nu există indicatoare, noi ne-am uitat pe toate părţile şi dat de ea bineînţeles, pe drumul principal însă după ce am trecut de centru. Fosta mănăstire cistericiană Cîrța este considerată unul dintre cele mai vechi şi mai importante monumente ale goticului timpuriu din această parte a Europei. Pentru a o vizita este necesar să vă adresaţi la casa aflată în imediata vecinătate a bisericii. Vizitarea este taxată cu 3 lei.
Prima atestare a acestui monument datează încă din 1202( conform panoului de informare de la poartă ). Conţine detalii deosebit de valoroase: portaluri, ancadramente de ferestre, coloane înmănunchiate şi nişe în stil cistercian .
Mănăstirea a fost distrusă de invazia mongolă din 1241 şi refăcută între 1250-1300, fiind primul monument al goticului timpuriu în Transilvania. Biserica era o bazilică cu trei nave şi transept, cor scurt şi absidă poligonală flancată de capele. Nervurile masive, capitelele decorate cu croşete, ferestrele circulare polilobe, ca şi alte elemente de morfologie decorativă, indică prezenţa unui şantier cistercian care ulterior a exercitat o puternică influenţă asupra arhitecturii din sud-estul Transilvaniei ( Bartolomeu - Brașov - Prejmer - Sebeș ) cu aceleaşi caracteristici stilistice, erau pe latura sudică. Avariată de turci în anii 1421 şi 1432, mânăstirea a fost desfiinţată de Matei Corvin în anul 1474, bunurile sale fiind trecute în proprietatea Sibiului.
Din vastul complex manăstiresc se mai păstrează intact doar corul şi absida. Bastionul din partea sud-estică, odinioară folosit la apărare, este astăzi clopotniţă. Destul de serios afectată de vremuri este şi fresca, pe partea interioară a zidurilor cetăţii mai observându-se doar 14 imagini, ce reprezintă patimile lui Iisus, datând din 1781. În fosta navă centrală a bisericii ale cărei bolţi sunt prăbuşite, a fost organizat un cimitir al soldaţilor germani căzuţi în luptele din septembrie - octombrie 1916 în Bătălia Sibiului. Tratarea plastică constituie un caz unic în plastica goticului transilvănean din faza cisterciană.
Un detaliu de o calitate excepţională este discul uşor concav, aflat în centrul cheii de boltă, unde se află capul Mariei încoronat sub aspectul reginei cereşti. Datarea cheii de boltă s-a făcut către mijlocul secolului al XIII-lea, curând după invazia tătară de la 1241, când şantierul cistercian a cunoscut o fază hotărâtoare, căruia i se atribuie şi zidirea în piatră a mânăstirii.
Pe Internet am găsit câte ceva şi despre călugării cistercieni:
Ordinul Cistercian a fost înfiinţat de abatele Benedict Robert de Molesme în 1098, în Burgundia, în mlaştina de la Cistercium. Cistercienii au dorit să se întoarcă la regulile de bază ale călugărilor: sărăcia şi castitatea. Numele ordinului vine de la formă latină a cuvântului "trestie". Cîrța a fost cea mai estică abaţie şi un lăcaş important al catolicismului.
Un articol frumos despre cistercienii de la Cîrța găsiţi aici: http://www.formula-as.ro/2001/455/romania-necunoscuta-33/romania-necunoscuta-2121
Aceasta este, în mare, istoria acestei aşezări. Cei ce o administrează îşi dau întreaga silinţă ca locul să fie întreţinut şi conservat aşa cum se cuvine. Numai că forţele lor sunt limitate. Poate se va găsi cineva luminat la cap şi cu putere de decizie care să acţioneze coerent măcar pentru conservarea a ceea ce există acum.
Pentru a lămuri câţiva din termenii din arhitectură:
Sursa imaginii este:
http://www.kirchenburgen.euindex.php?n=buildinghistory&lang=ro
Aici se află ruinele uneia dintre cele mai frumoase şi mai impozante biserici fortificate din Transilvania, dar, în acelaşi timp, una dintre cele mai puţin cunoscute. Încercările de popularizare sunt deocamdată timide, pe DN1 există un panou care ne anunţă la Cîrța se află o biserică-cetate şi cam atât. În sat nu există indicatoare, noi ne-am uitat pe toate părţile şi dat de ea bineînţeles, pe drumul principal însă după ce am trecut de centru. Fosta mănăstire cistericiană Cîrța este considerată unul dintre cele mai vechi şi mai importante monumente ale goticului timpuriu din această parte a Europei. Pentru a o vizita este necesar să vă adresaţi la casa aflată în imediata vecinătate a bisericii. Vizitarea este taxată cu 3 lei.
Prima atestare a acestui monument datează încă din 1202( conform panoului de informare de la poartă ). Conţine detalii deosebit de valoroase: portaluri, ancadramente de ferestre, coloane înmănunchiate şi nişe în stil cistercian .
Mănăstirea a fost distrusă de invazia mongolă din 1241 şi refăcută între 1250-1300, fiind primul monument al goticului timpuriu în Transilvania. Biserica era o bazilică cu trei nave şi transept, cor scurt şi absidă poligonală flancată de capele. Nervurile masive, capitelele decorate cu croşete, ferestrele circulare polilobe, ca şi alte elemente de morfologie decorativă, indică prezenţa unui şantier cistercian care ulterior a exercitat o puternică influenţă asupra arhitecturii din sud-estul Transilvaniei ( Bartolomeu - Brașov - Prejmer - Sebeș ) cu aceleaşi caracteristici stilistice, erau pe latura sudică. Avariată de turci în anii 1421 şi 1432, mânăstirea a fost desfiinţată de Matei Corvin în anul 1474, bunurile sale fiind trecute în proprietatea Sibiului.
Din vastul complex manăstiresc se mai păstrează intact doar corul şi absida. Bastionul din partea sud-estică, odinioară folosit la apărare, este astăzi clopotniţă. Destul de serios afectată de vremuri este şi fresca, pe partea interioară a zidurilor cetăţii mai observându-se doar 14 imagini, ce reprezintă patimile lui Iisus, datând din 1781. În fosta navă centrală a bisericii ale cărei bolţi sunt prăbuşite, a fost organizat un cimitir al soldaţilor germani căzuţi în luptele din septembrie - octombrie 1916 în Bătălia Sibiului. Tratarea plastică constituie un caz unic în plastica goticului transilvănean din faza cisterciană.
Un detaliu de o calitate excepţională este discul uşor concav, aflat în centrul cheii de boltă, unde se află capul Mariei încoronat sub aspectul reginei cereşti. Datarea cheii de boltă s-a făcut către mijlocul secolului al XIII-lea, curând după invazia tătară de la 1241, când şantierul cistercian a cunoscut o fază hotărâtoare, căruia i se atribuie şi zidirea în piatră a mânăstirii.
Pe Internet am găsit câte ceva şi despre călugării cistercieni:
Ordinul Cistercian a fost înfiinţat de abatele Benedict Robert de Molesme în 1098, în Burgundia, în mlaştina de la Cistercium. Cistercienii au dorit să se întoarcă la regulile de bază ale călugărilor: sărăcia şi castitatea. Numele ordinului vine de la formă latină a cuvântului "trestie". Cîrța a fost cea mai estică abaţie şi un lăcaş important al catolicismului.
Un articol frumos despre cistercienii de la Cîrța găsiţi aici: http://www.formula-as.ro/2001/455/romania-necunoscuta-33/romania-necunoscuta-2121
Aceasta este, în mare, istoria acestei aşezări. Cei ce o administrează îşi dau întreaga silinţă ca locul să fie întreţinut şi conservat aşa cum se cuvine. Numai că forţele lor sunt limitate. Poate se va găsi cineva luminat la cap şi cu putere de decizie care să acţioneze coerent măcar pentru conservarea a ceea ce există acum.
Pentru a lămuri câţiva din termenii din arhitectură:
Sursa imaginii este:
http://www.kirchenburgen.euindex.php?n=buildinghistory&lang=ro
Toate fotografiile Adaugă un comentariu Înapoi
- Distribuie pe retelele sociale
Abonare la articole
Comentarii: 2
-
oanaaandreeab
05 sep 2012 08:31:29
buna ziua, toata admiratia pentru pasiunea pe care o manifestati fata de aceste monumente de patrimoiu. cautam un numar cat mai corect al cetatilor si bisericilor fortificate de pe teritoriul transilvaniei. din sursele pe care le-am consultat pana acum reiese ca au fost in jur de 300, din care mai exista aproximativ 150. dar n-am inteles exact daca se face referire doar la biserici sau la toate siturile. tinand cont de consecventa cu care ati scris despre acestea, indraznesc sa va intreb daca stiti in ce masura pot fi verificate informatiile respective. va multumesc.
-
Bogdan
07 sep 2012 12:26:01
E greu de spus cite biserici fortificate au existat. Unele surse dau 340, altele se opresc la 150-200. Cert este ca nu exista o evidenta clara a acestora. Eu am gasit cetati si biserici in locuri despre care nu am gasiit nici un fel de referinte. Oricum nu este important numarul, ci cum avem grija de ceea ce ne-a mai ramas.