Un an cu Maria

Data publicării: 25 aug 2016

Acum un an, cam pe vremea asta vă povesteam cum am devenit tată. A fost un moment intens, plin de emoţii şi trăiri puternice. Dar ceea ce a urmat a fost de-a dreptul epic.

Naşterea Mariei ne-a luat un pic pe nepregătite, fiindcă fetiţa noastră a venit pe lume cu aproape o lună înainte faţă de cum era prognozat.

Am avut la dispoziţie câteva zile să pun la punct toate cele necesare. Au fost multe drumuri la maternitate, multe liste cu ceea ce este de cumpărat şi de făcut. Totul a fost o aglomerare totală. Nici măcar nu am avut timp să sărbătoresc.

În seara în care s-a născut Maria am vizitat-o şi pe Ramona. La Maternitatea din Braşov este implementată o regulă foarte utilă: proapetele mămici nu au voie să primească vizitatori în salon. Întâlnirile au loc în sala de aşteptare de la Urgenţe. Aşadar nu am avut posibilitatea să văd fetiţa până la externare.

Şi acum să vă spun de ce mi se pare bună reglemntarea de mai sus: am văzut familii întregi venind în vizită. Şi când zic familii să vă gândiţi la o cohortă de 7-8 persoane. Aşa că vă puteţi închipui ce putea fi pe capul unei femei care abia născuse, care era slăbită şi obosită.

Ramona a venit pe picioarele ei spre seară când am stat puţin de vorbă. Îmi arată câteva poze cu nou născuta. Primele poze, cele pe care mi le trimisese Roxana erau aşa mai horor fiindcă au fost făcute imediat după naştere. Aşa că mândra noastră era sexy foc: era plină de sânge şi de placentă, avea o gură mare, un cap cam ţuguiat şi nişte buze ireal de roşii.



Acum era aranjată, spălată, hrănită. Arăta ceva mai bine.

Zilele ce au urmat au fost folosite pentru a aranja camera fetei, pentru a rezolva emiterea certificatului de naştere. Dar ceea ce ne-a pus cu adevărat la încercare a fost montarea pătuţului. Împreună cu bunicul ne-am chinuit câteva ore însă până la urmă am reuşit!

Şi iată că a venit şi ziua ce mare, ziua în care aveam să o cunosc şi eu pe fiica mea, pe Maria. Am venit pregătit de acasă cu un landou, în care să o transportăm.



 După finalizarea procedurilor de externare sosesc şi mămica împreună cu copilaşul. Fetiţa noastră mi s-a părut mică, mică, mică. Parcă o văd şi acum: stătea pe o parte şi dormea frumos. Landoul părea imens în comparaţie cu ea. Ceea ce am remarcat imediat a fost guriţa.

Am ajuns acasă. Până la urmă nu am mai pus-o în pătuţ, am pus landoul în pătuţ. Copila noastră părea liniştită. Dormea mult, se trezea doar când avea nevoie să mănânce. Problema era ca fiind aşa mică, nu prea avea suficientă forţă să sugă. De aceea Ramona se mulgea şi îi dădea cu biberonul.

Următoare problema apărută: nu aveam haine pe măsura ei. Am dat o fugă până la un magazin cu articole pentru copii şi am luat cele mai mici hăinuţe. Dar şi astea i-au fost mari. Salvarea a venit de la viitoare ei naşa, Noemi, care a găsit câteva hăinuţe să i se potrivească.

Am rămas surprins de cât de fragilă poate fi fetiţa noastră. Avea nişte picioruşe subţiri şi strâmbe. Părul era negru, destul de mult. Iar ochii erau negri-negri.

Primele nopţi au fost chinuitoare. Dar nu pentru că fetiţa s-ar fi trezit des, ci fiindcă o tură de alăptare dura incerdibil de mult: sugea, de câteva ori, apoi adormea, iar se mai trezea, Ramona se mulgea şi îi dădea cu biberonul.

Am început apoi să ne acomodăm unii cu alţii. Peste câteva zile Maria a început să prindă puteri şi a început să sugă aşa cum trebuie. Nu am mai avut nevoie de biberon.

Un alt moment delicat a fost cel în care i-am făcut baie pentru prima dată: aici eu mi-am asumat răspunderea şi am constatat că îmi place. Evident am avut reţineri la început dată fiind fragilitatea fetei. Dar m-am obişnuit. De asemenea Maria pare că îi place apa şi în câteva zile devine foarte liniştită la momentul băiţei.

Lucrurile au început apoi să curgă normal. Fetiţa a început să ia în greutate. La fel şi tata!!!

Cu bunicul Balaban

 

Cu strabunica

După câteva săptămâni a venit momentul să ieşim şi noi în lume. Primele vizite au fost la bunici.

Prima aniversare: 8 septembrie, Sf. Maria Mică. Şi primul ei tort.

Apoi am început să mergem la evenimente mondene. Am fost la restaurant, la o zi de naştere.



Apoi am mers la băi, la staţiune. Am dus-o la Tuşnad în ideea de a sta afară la aer curat. Un grup de turişti maghiari o remarcă mirându-se cât de “chicit”( micuţă în limba maghiară ) e!





 
 
Ei şi după treaba asta, când avea 25 de zile am dus-o prima dată pe munte. Să nu vă închipuiţi că am făcut cine ştie ce traseu. Am urcat cu maşina până la Piatra Arsă iar de acolo am mers până la Cantonul Jepi. Maria a fost alimentată şi schimbată acolo. S-a comportat bine ceea ce ne-a dat încredere. E adevărat că am prins o zi foarte frumoasă cu vreme mai bună sus pe munte, decât jos pe Valea Prahovei.
 












 

La 7 săptămâni a venit botezul. A fost un moment frumos fiindcă ne-am îmbrăcat în costume populare tradiţionale.

Viaţa şi-a intrat apoi în normal şi mi s-a părut natural că Maria să vină peste tot cu noi ca semn că face parte din viaţa noastră.

Au urmat, după cum era şi firesc momente din categoria “Prima dată când..”

Adică prima oară când a zâmbit, prima dată când a răcit, prima dată când a articulat câteva sunete,
Prima dată când s-a ridicat în funduleţ, prima dată când a înotat, prima dată când a păşit.

Să începem enumerarea:





Prima dată pe Transfagarasan și la Bîlea Lac



Primul ei vîrf a fost Vlădeasa
 

Prina cabană ( Vladeasa ) Fetiţa noastră a fost curioasă foc, se tot uita pe pereţi după poze şi hărţi.

I-am cumpărat un colac de baie special pentru bebeluşi. Am pus-o în vană iar mai departe şi-a dat singură seama ce trebuie să facă.


Prima pălărie

 



 
Primul nostru Crăciun în trei
 
 
Plimbare la -20 de grade Celsius
 


Prima data în peșteră, la Comana de Sus
 


Și prima oară într-un tunel dezafectat, Tunelul Diana din Munții Perșani
 


Și primul viscol
 




Pe lacul înghețat de la Racoș
 
 
Și pe marginea Vulcanului de la Racoș
 




Iarna pe ulițele de la Șirnea
 
 
Și la petrecerea cu colegii din Generala 10
 




 
Și a venit și prima drumeție adevarată, cu dormit la Cabana Piatra Mare
 
 
În așteptarea diversificării. 

Prima dată pe canaralele dobrogene

Prima data în turnul bisericii( Cîlnic, jud. Alba )



Prima dată la mall
 

 

Și pe Podul Minciunilor din Sibiu

 









 
Excursie în Muntii Postavaru. La cabana a fost vedetă.

 

 

Proba de 5000 metri garduri

Prima data la Gradina Botanica (Jibou )

 



Pe plaiuri maramureșene

 

Și prima dată în locomotivă că doar fata e nepoată de locomotivar :)))

 

 

 









Prima dată în Retezat, muntele cu ochi albaștri

 



 În drum spre Vf. Omu

 

Am învăţat să trăim sentimente noi. Am constatat cât de inventivi putem fi atunci când e vorba de găsit nume de alint. Au fost multe, cred că nu mi le mai amintesc pe toate dar enumăr câteva.

Dulceaţă - nu mai e nevoie de explicaţii aici,

Scufi - de la multele scufii pe care le-a purtat,

Balotelli - că balotează, mănâncă mult,

Ţuţurică - că deşi mănâncă mult e destul de graţioasă,

Pilugu - că e zdravănă,

Trînci, Trîncocel că se agită

Ochişor - că e fetiţă cu cei mai faini ochişori ( dintre fetiţele noastre ).

Pititz - că era foarte mică



În Dobrogea cu Alina și Radu Saftoiu
 


În Munții Măcin
 


Pe Piramidele( Guruietii ) de la Șona
 






Pe Platoul Carstic Ciumerna, Munții Trascău
 


Lîngă Rîpa Roșie
 


Coborînd din Bolnoc
 


În Munții Făgăraș
 


La Bîlea Lac
 


Pietrele Doamnei, Munții Rarău
 


În Obcinele Bucovinei
 




Pe Vf. Lucina, Obcina Mestecăniș



Ruptă de oboseală, în Muntii Oaș
 


La plimbare cu fetele în centrul orașului Baia Mare
 


Lacul Albastru( pe care l-am gasit verde ) lîngă Cavnic
 


În drum spre Creasta Cocoșului, Munții Gutîi



În Grădina cu Zmei, judetul Salaj
 
 
Panoul spune totul
 


Sarmisegetusa Regia
 







Muntii Parîng, pe Vf. Cîrja





Acasa, în primele zile de viață


 


În drum spre primul ei vîrf, Vlădeasa
 


La Cheile Mănăstirii, Munții Trascău
 


Sub Colții Trascăului
 


La Ulmetu alaturi de formatiuni parcă nepămîntene



Lacul de smarald de la Racoș





Pe Stinca Soimilor, lîngă Tusnad, în ultima zi din 2015




În costumul lui Yuri Gagarin
 














Cu Elefantele
 


În Piața Sfatului
 








Cu copii la pensiune la Moeciu
 
 
La Săcele
 


În grădină, alături de magnolia plantată în anul nașterii ei
 


La botez
 


La terasă
 


În leagăn
 


In Pădurea de lîngă Reci
 


La Herghelie
 






In Munții Perșani cu Nașa

Adaugă un comentariu Înapoi

Abonare RSS Articole Abonare la articole

Comentarii: 2

  • Cristina Neacsu

    09 sep 2016 11:07:35

    Felicitări!!! Sunteți părinți de dat exemplu...Maria este o comoară de fată! !!! Sa va iubiți la fel de mult și sa aveți parte numai și numai de bucurii! !! Sănătate întregii familii!! Va pupam! ! !

  • Andreea B

    29 oct 2016 07:11:24

    Cat mai multi ani impreuna :)

Adăugati un comentariu

Citește și alte articole:

Bogdan Balaban - © Copyright 2006 - 2024