Sânpetru este mai cunoscut în zona Brasovului în ultimii ani ca o zonă cu potenţial imobiliar însemnat. Până nu de mult oamenii se agitau să cumpere terenuri sau să construiască în Sînpetru. Probabil că mulţi dintre ei nu au intrat vreodată în biserica fortificată. În afară de ea în Sîmpetru ar mai fi de vizitat biserica ortodoxă şi Rezervaţia Dealul Lempeș.


Puţină istorie:
Biserica din Sânpetru datează din secolul al XIII-lea. A fost construită ca o basilică cu trei nave, care în 1794 a fost în întregime demolată. Urmele picturii de pe zidul de incintă datează din secolul al XIII-lea probabil în anul 1240 când ordinul Cistercian a devenit patronul Bisericii din Sânpetru.


Toponimia satului: în germană - Petersberg, în maghiara - Szent Peter.

Biserica fortificată a suferit grave distrugeri în timpul invaziei turceşti în Țara Bârsei din anul 1432 care a distrus satul Sânpetru. În acelaşi secol ţăranii din Sânpetru au ridicat zidurile din jurul bisericii înalte de 8 metri şi au întărit incinta cu 5 turnuri de apărare şi un sanț cu apă.


Biserica a suferit numeroase distrugeri în urma unor incendii din sec. XVII în care se pierde arhiva comunităţii. Turnul clopotniţei s-a prăbuşit în anul 1713, a fost reconstruit între anii 1778-1782, dar s-a prăbuşit din nou. În 1795 începe reconstrucţia actualei biserici pe acelaşi amplasament cu un turn-clopotniță în partea de est.


Program de vizitare:
Marţi - Sâmbătă 10-12 şi 14-17
Duminică şi luni închis
Preţ: 2lei

Dealul Lempeș( sursă: site-ul localităţii Sânpetru, www.sanpetru.ro )
Lângă Simpetru găsim Dealul Lempes, unul dintre cei mai reprezentativi martori tectono-erozivi din Depresiunea Brașovului. Are aspectul unei culmi alungite ce culminează cu Vf. Cetăţii (704 m). Îl putem privi ca pe o prelungire a Munţilor Baraolt.


Lempesul a fost declarat rezervaţie naturală botanică. În funcţie de rocă, expunere şi sol, culmea este acoperită cu păduri de esenţe diferite. Pe versantul estic se dezvoltă pădurea de gorun, în asociaţie cu jugastru, care acoperă şi creasta dealului. Pe versantul nordic al dealului, pădurea este mai bine dezvoltată, iar în interiorul ei sunt exemplare de tei, carpen şi paltin de câmp. Pe versantul vestic, mai înclinat, predomina pădurea de fag cu rare exemplare de brad, înlocuită, acolo unde pantele sunt mai domoale, cu pădurea de carpen. Suprafeţe apreciabile sunt ocupate cu plantaţii de pin negru, în care apar puieţi de fag, gorun, păducel, salbă moale şi salbă râioasă.


Pe versantul sudic şi sud-estic, versant prelung pe care se află speciile ce fac obiectul ocrotirii, se găsesc din abundenţă două specii de colilie, păiuş, rogoz pitic, plante ocrotite. Arboretul este bine dezvoltat pe toţi versanţii şi este format din păducel, salbă moale, salba râioasă, sânger, corn, lemn cainesc, alun.

În plantaţiile de pin negru cu mojdrean, pe versantul estic se dezvoltă bine colilia, rogozul pitic, păiuşurile, majoritatea lor fiind specii de stepa însă bine adaptate şi calcarului. În compoziţia floristică pajiştilor se dezvoltă ochiul şarpelui roşu, stânjenei, zambila sălbatică. Pe marginea pădurii apar numeroase exemplare de frăsinuță, porumbar, migdal pitic. Apariţia vegetaţiei de stepă în zona forestieră este condiţionată atât de substratul constituit din microconglomerate calcaroase, cât şi de expunerea sud-estică şi de adăpostul oferit de depresiune. La acest bogat registru floristic se adăugă şi o faună diversă, cu exemplare ocrotite de şorecar comun, acvila pitică şi cerb.


Pe versantul sudic începătorii( şi nu numai ) zborului cu parapanta beneficiază de un loc bun pentru exersare.

Cum ajungem la Sânpetru:
Ieşim din Braşov pe lângă uzina Rulmentul, pe strada 13 Decembrie. Primul sat întâlnit este Sânpetru, aflat cam la 6km de Braşov.