Muzeul Haszmann Pal

Data publicarii: 21 apr 2021

Muzeul Haszmann Pal se găsește în centrul satului Cernatu în curtea conacului Gyula Domokos. Drumul pînă la el este de asemenea semnalizat. Muzeul este organizat în cea mai mare parte în aer liber. Colecțiile conțin în general obiecte legate de muncile agricole dar și de viața oamenilor de zi cu zi.

În 1944, dascălul satului, Haszmann Pal aduce în atenția autorităților niște descoperiri arheologice. Aici au fost găsite niște obiecte din Epoca Bronzului. S-au făcut apoi săpături sistematice iar ulterior a fost amenajat un muzeu în aer liber.

În curtea conacului au fost descoperite resturi de locuințe din epoca medievală: un bordei, un cuptor de pietre, un cuptor din lut. Acestea atrag atenția imediat ce ai intrat pe poarta.

Mergem apoi pe o alee care este flancată pe o parte de multe cruci spre clădirea de unde cumpărăm biletele. Dar pîna acolo mai admirăm cîteva sculpturi în lemn. Intrăm, dăm bună ziua și rămînem uimiți la vederea unei mari colecții de maiuri. Aceste obiecte erau foarte utilizate la spălarea rufelor la rîu. Odată ce mașinile de spălat rufe au devenit utilizate, mail nu a mai fost decît foarte rar folosit.

Cumpărăm biletele, costă 10 lei pentru un adult. Există și bilet de familie 20 de lei pentru 2 adulți si un copil.

Începem plimbarea. În mijlocul curții sunt expuse mașinile agricole: tractoare, batoze, semănătoare. Sunt utilaje vechi adunate cine știe de pe unde. Chiar și numai găsirea și transportul lor pînă aici cred că a fost o muncă dificilă.





 

Pe o latură a curții sunt expuse motoare. Cu zecile. Acestea acționau cu ajutorul unui sistem de transmisie cu curele orice mecanism: de la aparate de găurit pînă la fierăstrăul circular și foaia de fierărie. De asemenea există piese și tot felul de componente ale mașinilor agricole.

Apoi urmează o colecție cu mijloace de transport: trăsuri, căruțe, sănii.

După ele vine partea care dă greutate acestui muzeu. Este vorba de colecția de mașini și unelte agricole vechi. Constituirea acesteia a început în anii 1960 . La început s-au strîns obiecte decorate, sape și pluguri din fier forjat.

Cele mai vechi exponate ale colecției sunt din secolele 16 și 17: brăzdare de plug, cazmale, furci, grape și cilindri de lemn, sape decorate, seceri, elemente de harnașament, scărițe, zăbale, clopoței.







Unul dintre obiectele valoroase ale colecției este un plug de fier creat de un meșter din Cernat, Vegh Antal. Acest plug s-a dovedit foarte util în cultivarea solului din zona de deal și de munte și de aceea a fost foarte solicitat. Treptat plugurile de lemn au fost înlocuite cu plugurile din fier.





Primele garnituri de mașini cu aburi au ajuns în Cernat în anul 1887, înlocuind mașinăriile trase de cai. Garnitura de treierat era formată din mașina de forță( i se spunea mașina focoasă ) și compartimentul batoză care își avea propriile accesorii. Mașina cu aburi era deplasată de la o gospodărie la alta cu ajutorul boilor.





 

Tractoarele de epocă reprezintă un segment spectaculos al colectiei. Între acestea se găsește un tractor Fordson fabricat în 1922 care funcționa cu petrol. De asemenea muzeul se mai mândrește cu un tractor McCormick și cu două tractoare Hoffer-Schrantz.





 

În curtea muzeului mai există cîteva case decorate și amenajate așa cum erau în vechime. Cu odăile specifice, cu obiecte de mobilier și de uz casnic.

Una dintre clădiri adăpostește o moară de apă. Și o colecție impresionantă de pietre de moară.





În mijlocul curții, la subsolul unei clădiri se află o expoziție de obiecte din fontă. Cele mai multe sunt sobele din fontă aflate în număr mare, peste 100. Apogeul artei din obiecte de fontă a fost în secolele 18 și 19 și este strâns legată de dezvoltarea industrială din perioada respectivă. Dezvoltarea metalurgiei a permis crearea unui fier de o mai bună calitate care permite și o exprimare artistică pe măsură. Tehnica în arta turnării fierului a generat obiecte de mare varietate cum sunt statuetele, plăcile funerare, vasele ornamentale, bijuteriile, vasele și sobele.

Și că veni vorba de sobe am remarcat un mare număr de sobe având formă de coloană. Corpul acestor sobe este asezat în majoritatea cazurilor pe un postament în formă de octogon. Postamentul acesta octogonal se găsește însă aproape de spațiul de combustie. De aici și riscul de a se supra încălzi, afectând podeaua de lemn. De aceea sub aceste sobe a fost amplasată o placă din piatră. Din a doua jumătate a secolului 19 au început să fie utilizate și compartimentele de gătit înglobate în sobele de tip coloană, cu uși cu ornamente vegetale, dantelate care permiteau evacuarea aburilor.

Mai remarcăm un tip de sobă, așa-numita sobă colțuroasă. Există două modele, unul mai mic, fără vază superioară și unul mai mare prevăzut cu această vază. Vaza este un vas în formă de potir și face corp comun cu soba fiind destinată vaporizarii apei.

Ieșim din beciul unde este expoziția de sobe și urcăm în casă. Aici este o expoziție legată mai ales de obiecte de îmbrăcăminte, uniforme, arme, monede, mobilier pictat și multe alte obiecte de dimensiuni mai mic.



O altă clădire ne duce într-o altă zonă de expoziție. Aici au fost adunate aparate de radio, pick-upuri, patefoane. De undeva se aude muzică în surdină. Printre aparatele cele mai vechi găsim radiourile cu detector cu galenă dotate cu căşti. Admirăm şi aparate de înregistrat şi de redare a sunetului, telefoane, gramofoane şi patefoane de epocă începând din anii 1920, 1930 până în zilele noastre. Cele mai multe dintre aceste aparate sunt funcționale.









Revenim afară și admirăm cîteva poți secuiești.













La final dăm de o altă colecție inedită. Cea de stupi pentru albine. Sunt de o mare varietate de forme, culori , materiale, cum nici nu te-ai fi gândit că pot exista.

Nu știam prea multe despre acest muzeu înainte de a-l vizita. Singurul lucru care ne-a atras atenția a fost indicatorul de la șosea. După această vizită pot spune că Muzeul Haszmann Pal merită văzut iar pentru asta trebuie să alocați cam o ora și jumătate.

 
 
 
 
 
 

Adauga un comentariu Inapoi

Abonare RSS Articole Abonare la articole
Nu exista comentarii

Adaugati un comentariu

Citeste si alte articole:

Bogdan Balaban - © Copyright 2006 - 2021