Scotocind Internetul în căutare de informaţii din zona Rupea am citit că la Ungra există biserică-cetate. Ehei..şi de câte ori am trecut cu maşina, nepăsător, pe  lângă indicatorul aflat la 3km de Ungra. Dar hai să vedem ce e de găsit acolo.


Ungra a fost cândva un sat săsesc, cu case mari, solide şi porţi înalte. Se afla chiar pe malul Oltului. Acum satul e populat în majoritate cu ţigani. Saşi? Au mai rămas cinci familii. Suntem conduşi la biserică fortificată de un tânăr domn, apropiat de vârstă cu mine.

- Sunt singurul ungur din sat, îmi spune. Dar şi eu doar pe jumătate.

Ajungem la poarta bisericii. Dar..nu intrăm ca tot omul pe poartă ci prin gard pentru că poarta a fost sudată. Asta după ce odată a fost furată cu intenţia de a fi vândută. Păşim pe iarbă până la intrarea în cetate ce se face pe sub un turn clopotniţă. Poarta cetăţii e straşnic ferecată.


Chiar în stânga porţii e amenajat un mic muzeu: s-au strâns câteva costume populare, un război de ţesut, o vârtelniţă, fuior, fus, instrumente de tâmplărit, ulcele, cărţi, fotografii şi mecanismul vechiului ceas. Toate acestea sunt expuse în două camere amenajate de către această familie care se ocupă acum de biserică ce este închinata Sfântului Andrei. Urmează să vedem biserica. După alte lacăte şi grilaje ni se deschide uşa. Aerul rece ţîşneşte afară.


Intrăm. Admirăm altarul care e luminat frumos, din spate, de lumina de afară. Băncile de lemn sunt foarte simple. Pe lateral găsim o frumoasă pictură înfăţişându-l pe Iisus pe cruce. Acesta este fapt vechiul altar. Urcăm lângă orga şi privim biserica de la balcon. Ni se prezintă orga şi din spate unde vedem multitudinea de tuburi şi modul lor de acţionare. Fiecare orgă e de fapt o adevărată maşinărie. Din păcate la orga bisericii de la Ungra nu a mai cântat nimeni de mulţi ani.


Ieşim afară căci în biserică e frig. Şi o înconjurăm. Pe zidul sudic ne atrag atenţia câteva încăperi destinate proviziilor. Portalul din spatele bisericii este impresionant. Tot în spate e Turnul Slăninii, nelipsit din cetăţile săseşti. În colţul opus avem un turn ruinat. Pe biserică observ un steguleţ de metal având inscripţionat Anno 1761.


Urcăm şi în clopotniţă. Din fericire scările de lemn sunt solide şi ne scutesc de emoţii. Peisaj încântător de sus. Casele sunt undeva în vale iar prin spatele lor curge Oltul.


În zare se văd bucăţi din Piatra Craiului şi din Munții Făgăraş. Interesant unghiul. Păcat că toată această imagine idilică e stricată de Fabrica de la Hoghiz. Clopotele sunt masive, groase. Nu cred că poţi sta lângă ele atunci când se trag. De aceea la primul nivel al turnului se găsesc două frânghii lungi. Într-un copac de lângă turn munceşte de zor o ciocănitoare.


După ce părăsim cetatea facem o scurtă plimbare până la cimitir. Aici chiar a fost un loc de verdeaţă, de odihnă. Acum, de după ziduri se aud manele.


Puţină istorie( sursă: tabloul informativ aflat pe una din uşile bisericii )
Cetatea bisericească evanghelică din Ungra este un monument istoric clădit în ultima parte a secolului XIII. După planul iniţial este vorba de o bazilică romanică cu trei nave, cor dreptunghiular, absida rotundă şi un turn înspre vest cu un portal în stil romanic.


Colateralele au fost dărâmate probabil cu prilejul restaurării bisericii devastată de tătari în anul 1658. Turnul de vest a fost grav avariat de către cutremurele din anii 1802 şi 1829. A fost dărâmat în 1843. Incinta cu intrare fortificată şi două turnuri de apărare a fost ridicată în secolul al XVI-lea. Turnul pentagonal din partea de nord-est datează probabil numai din secolul al XVII-lea.


Pentru clădirea bisericii şi incintei s-a folosit materialul castrului roman aflat  pe malul stâng al Oltului. Meşterii care au ridicat cetatea şi biserica nu sunt cunoscuţi, nu a rămas nici o inscripţie în acest sens.


De menţionat este altarul vechi al bisericii care datează din secolul XVII-lea care se găseşte astăzi la peretele nordic al bisericii şi arată răstignirea cu inscripția latină: Veritas Domini manet in aesterum.


Cum ajung la Ungra:
Din şoseaua ce leagă Brasovul de Sighişoara, în localitatea Rupea Gară se desprinde un drum care ne duce, după 3 km la Ungra.

Pentru a vizita biserica e nevoie să vă adresaţi la casa de la numărul 59 aflată pe strada principală.