Ungaria de nord: Barlangfurdo, Lillafured, Keketeto, Sirok, Eger, Szentendre

Data publicării: 04 mai 2022

În primăvara lui 2022 am hotărît un mini-concediu în Ungaria. Nu mai fusesem de ceva ani și de cele mai multe ori am oprit în Budapesta.

De data asta am pus la cale un plan care să cuprindă la inceput niște obiective din partea de nord a țării.

Ce trebuie să știi înainte de a pleca în Ungaria:


Pentru a circula pe autostrazi, drumuri expres și alte cîteva drumuri naționale este nevoie de vinieta. Costă cam 14 euri pentru 10 zile. Lista completa de prețuri aici:


https://www.vigneta-ungaria.eu


Noi am traversat vinieta pe la Vama Borș 1 și am cumpărat vinieta de la o benzinărie Lukoil. De menționat că tot de acolo puteai cumpăra vinieta și pentru Austria și Slovenia.


Prețul la carburanți în Ungaria este plafonat. Benzina și motorina costa 480 de forinți indiferent de stație și sortiment


Faceți cumva să aveți la voi monede. Majoritatea parcărilor sunt cu plată și majoritatea aparatelor de taxare acceptă doar monede.

Acestea fiind zise să purcedem la drum.

Miskolc, Barlangfurdo

Prima oprire am făcut-o într-un loc cu totul deosebit aflat la periferia orașului Miskolc.Se numește Barlangfurdo și se traduce ca Băile din Peșteră. Și așa și este. Practic în galeriile de peșteră sunt amenajate niște băi termale.

Pe mine locul m-a surprins în modul cel mai plăcut. O apă curată și caldă, un labirint de galerii, cascade subterane îți stau la dispoziție. Ba mai mult, vara ai la dispoziție încă 6 piscine afară.

Noi ne-am luat un bilet de 4 ore și ne-au fost suficiente trei. Am stat în apă mai tot timpul. Din cînd în cînd se pompează un jet puternic ce facilitează deplasare prin apele peșterii.

În peșteră sunt amenajate două locuri cu apă termală, apele avînd temperaturi diferite.

Pe scurt locul este de neratat, dacă ajungeți pe lîngă Miskolc e musai să faceți o pauză de cîteva ore aici.

Detalii legate de prețuri și servicii aici:
http://barlangfurdo.hu/en/entrance-fees-0













Tot la marginea orașului Miskolc se găsește Castelul Medieval Diósgyőr. Din păcate noi l-am găsit închis.

Lillafured


O vorbă românească spune că uneori sari din lac în puț. La noi a fost asemănător, am sărit din peșteră…într-o altă peșteră.

După ce ne-am uscat bine-bine am mers la Lillafured o stațiune aflată cam la 15km de Miskolc. Ea este renumită pentru mocănița ce merge pe aici, pentru cîteva peșteri și cascade, pentru Lacul Hamori și pentru Hotelul-castel Palota. Toate acestea se găsesc pe teritoriul Parcului Național Bukki.

Ajungem noi la Lillafured și prima oprire este la Peștera Szent Istvan. Se intră acolo din oră în oră și doar însoțit de ghid și se primesc explicații doar în limba maghiară. Peștera a fost descoperită din greșeală. Un cîine a căzut într-o groapă și a început apoi să urle. Oamenii care l-au salvat au coborît în galerie și apoi au mai explorat galeriile, descoperind astfel această peșteră.







 

Peștera este într-adevăr frumoasă, dar e micuță, nu se merge explorează prea mult. Oricum merită. Mergem apoi spre gara din Lillafured. Drumul traversează calea ferată între un tunel și gară. Niște flăcăi sudau de zor șina, e clar că trenulețul nu circulă.









Din gară se poate ajunge ușor în spatele hotelului Palota. Aleile te duc la niște puncte de belvedere. Cel ma frumos este cel cu cascada Szinva. De acolo se coboară pe alei îngrijite mărginite de spații verzi impecabile la intrarea în Peștera Szent Anna. Noi nu am mai vizitat-o și pe aceasta mai ales că afară era mult prea plăcut. De aici pleacă un traseu spre Peștera Szeleta, dar ea era închisă atunci cînd am fost noi.

Așa că am preferat să urcăm pe o rută care să ne scoată în fața hotelului Palota. Mergem un pic și pe barajul lacului Hamori. Aici se pot face deocamdată plimbări cu barca.

În zona Lillafured ar mai fi de văzut următoarele:
Peștera Szeleta
Casa memorială Ottó Herman
Păstrăvăria
Munții Bükk

Spre seară ne-am îndreptat spre orașul Eger unde aveam cazarea.

Kekesteto

Avînd în vedere că se anunța vreme frumoasă, ziua următoare am plecat cu elan spre cel mai înalt vîrf din Ungaria, Kekesteto, 1014m, aflat în Munții Matra. Elanul a dispărut relativ repede pentru că mașina noastră a avut o problemă tehnică ce limita puterea motorului.

Așa că am luat-o mai cătinel către Sirok, apoi către Matrahaza, unde este un fel de pas. Pe Kekesteto se poate ajunge în diverse moduri: cu mașina, cu telescaunul sau evident pe jos, cu plecări din Sirok, Polgar sau Recsk. Noi am folosit din lipsă de timp varianta cea mai comodă, cu mașina. La cîteva minute de vîrf este o parcare, evident cu plată. De acolo se ajunge destul de ușor fără nici o problemă de orientare.

În vecinătatea Kekesteto se află un mare turn de televiziune. Etajele 2 și 3 ale acestui turn sunt deschise publicului. De la etajul trei ai o panoramă mergînd pe un balcon circular deschis.

De la etajul 2 poți vedea cam același lucru doar că acolo balconul este închis cu geamuri. În plus este amenajat și un mic restaurant.

 









 

Cetatea Sirok

Ne luăm rămas bun de la Kekesteto și plecăm spre un alt loc frumos din nordul Ungariei, cetatea Sirok. Din parcare avem de urcat cam 20 de minute pe jos pînă la cetate. Aceasta este situată pe o stîncă și oferă panorame largi în jur, inclusiv spre Kekesteto.

















 
 

Sunt și cîteva expoziții care ilustrează viața celor ce au locuit cîndva în cetate. De asemenea ne-am bucurat de niște urcări și coborîri prin niște încăperi săpate în stîncă. Acestea ne-au dus spre cel mai înalt punct al cetății. 











În apropiere mai avem ceva interesant de văzut. E vorba de două formațiuni stîncoase numite Călugărul și Călugărița În spatele lor este o stîncă golașă cu panoramă frumoasă. Pînă acolo e de mers cam 10 minute pe jos. Copiii sunt fascinați de jocul gușterilor.

Eger

Și apoi ne întoarcem la Eger. Chiar la intrare este un service și intrăm să vedem ce are mașina.Unul dintre furtunurile pentru turbo e spart. Stabilim să rezolvăm problema a doua zi. Ajungem în oraș. Suntem cazați la doi pași de centru.



Ne începem plimbarea Dobo Istvan, dominată de Catedrala Sfantul Antal. Am vizitat-o și este interesantă, dar din păcate, destul de prost iluminată.

O luăm apoi pe strada Mecset( în traducere Minaret ). Și în cîteva minute chiar ajungem la baza unui minaret rămas aici de pe vremea cînd turcii stăpîneau zona. Moscheea aferentă nu mai există. Minaretul se poate vizita. Noi am ajuns însă după ora închiderii. 

Minaretul are 40 de metri înălțime, datează din secolul XVIII și este construit din piatră.





De la minaret ne îndreptăm spre principalul pietonal al orașului, strada Szechenyi Istvan. Nimerim chiar în zona impunătoarei biserici Sfantul Bernat. Pietonalul nu este chiar lung. Trece printre niște clădiri frumoase cum sunt Palatul Turismului și Muzeul Astronomiei. Vis-a-vis de muzeu este o catedrală impunătoare aflată însă în plin proces de reabilitare. Se numește Sfântul Ioan de la Eger și pe ea sunt niște statui de dimensiuni mari.

Revenim în Piața Dabo, trecem rîul Eger și ne plimbăm pe cîteva străduțe înguste. Majoritatea magazinelor vând vin de Eger. Am degustat și noi și pot să confirm că este de calitate.

 


Popasul final îl facem la poalele roții Eger Eye. Aici ne delectăm cu cîte o înghețată.

Szentendre

Primele ore ale dimineții următoare le petrecem la service-ul auto. Mecanicii de acolo înlocuiesc piesa stricată și avem din nou o mașină care funcționează la cei mai buni parametri.

Următoarea oprire o facem la Szentendre, pe malul Dunării, la nord de Budapesta. Aici vizităm Muzeul Transportului Urban. Locul a fost o bucurie pentru copiii noștri care s-au zbenguit prin și printre autobuze, tramvaie, drezine, vagoane de metrou, locomotive cu abur, automotoare și mașini de pompieri.





















 

Ce ar fi de reținut. Muzeul se află într-un fost depou, există o mică parcare fără plată, în spatele lui. De asemenea se poate plăti bilet doar cash.









 

Apoi am dat o raită prin centru. Orășelul e drăguț, foarte turistic și cosmopolit. Aici se găsește o comunitate sîrbească. În Szentendre se găsesc cîteva biserici ortodoxe de mari dimensiuni.

Cine vine la Szentendre nu trebuie să rateze Muzeul Marțipanului. Expoziția de aici este o demonstrație de precizie, răbdare și talent.









La plecarea din Szentendre începe o ploaie măruntă și sîcîitoare. Asta ne face să renunțăm la vizitarea cetății Vișegrad, aflată în ceață.

Așadar plecăm spre locul de cazare aflat tocmai în apropierea Lacului Balaton. Dar despre asta, în episodul următor.

Adaugă un comentariu Înapoi

Abonare RSS Articole Abonare la articole
Nu exista comentarii

Adăugati un comentariu

Citește și alte articole:

Bogdan Balaban - © Copyright 2006 - 2022