Înghiţind adeseori kilometri pe drumul dintre Braşov şi Sighişoara, mă simţeam tare bine văzând scrise pe tăbliţe vechile denimiri germane cum ar fi Reps pentru Rupea sau Bodendorf pentru Buneşti. La un moment dat pe un indicator scrie de-a dreptul: Messendorf în 6km.

- Uite, un sătuc al cărui nume a rămas în formă iniţială!

Sau poate că am ajuns în Germania, numele ăsta mă duce cu gîndul la Dusseldorf. Ca să ajungi la Messendorf trebuie că mai întâi să treci pe la Criț, sat săsesc în toată puterea cuvântului, dotat cu Biserică Fortificată, case cu poarta înaltă, râu, poduri de lemn şi drum larg de îţi e mai mare dragul să păşeşti pe el. Din păcate Biserica de la Criț nu e vizitabilă, bătrâna doamnă care s-a ocupat ani de zile de ea ne spune că a predat totul în urmă cu doi ani. Un alt sătean ne arată ruinele şcolii de lângă biserica spunându-ne cu lacrimi în ochi că distrugerea s-a produs după 1989, iar autorii sunt lesne de ghicit: ţiganii.


Drumul spre Messendorf este superb. Se merge printre dealuri pe un drum bun, proaspăt asfaltat. Altfel nici nu ai bănui că pe aici e vreo așezare omenească. Ca orice sat săsesc care se respectă, Messendorful este dominat aerian de biserică cetate ce pare a se afla în bună stare. Ca de obicei, las maşina lângă biserică şi pornesc în căutarea cuiva care să ne deschidă. La casa 102 o găsesc pe Doamna Doina care vine însoţită de o altă doamnă cu un copilaş mic şi căţeluş negru, drăguţ.


Intrăm în interiorul cetăţii unde găsim atmosferă liniştită ce pare că pus stăpânire de-o eternitate peste Messendorf. E o zi frumoasă, caldă, iarba are un verde intens ce contrastează frumos cu albul în care e zugrăvită biserica.


Pe uşa bisericii e eliberat un val de aer rece. Brr..o să fie răcoare înăuntru, dar n-are a face. Din nefericire şi pe aici sunt puţini saşi. Preotul vine destul de rar. Orga bisericii e bine întreţinută.

- Dacă ar fi cineva în sat care să ştie cânta la ea, ce bine ar fi! zice doamna Doina.

Din păcate nu este permis fotografiatul în interior. Aşa că încerc să descriu ce am văzut:
- altarul este triptic, datează din anul 1653 şi evidenţiază chipurile celor 4 evanghelişti, pictaţi într-o manieră inedită. Panourile prezintă elemente scene ale Patimilor lui Iisus.
- orga se află deasupra altarului, pentru a ajunge la ea trebuiesc urcate trepte de lemn ce flanchează altarul
- balcoanele sunt pictate cu motive populare săseşti iar tavanul balconului e casetat.
- amvonul e pictat în acelaşi stil cu balcoanele. Coroana de deasupra amvonului este aurie.
- pe pereţi avem plăcile comemorative cu saşii dispăruți în cele două războaie mondiale. Este trecut numele şi numărul casei.
- tavanul nu îmi amintesc să aibă ceva deosebit, e vopsit simplu, în alb.
- mobilierul( băncile, stranele ) este în stare bună.
- ferestrele au fost create, bineînţeles, în stil gotic.

 

Doamna Doina ne întreabă dacă vrem să urcăm în turn. Cum să nu? Şi astfel începe iarăşi porţia zdravănă de senzaţii tari pe care o ai de fiecare dată când urci în turnurile bisericilor fortificate. La biserica fortificată de la Messendorf urcarea se face exclusiv pe scări de lemn.


Trebuie să păşim cu mare băgare de seamă şi să fim atenţi la cap. E emoţionantă trecerea pe lângă mecanismul (funcţional) al ceasului.

Ajungem sus, lîngă clopotele donate de Hermanstadt, și ne  bucurăm de priveliștea aeriană asupra satului și de dealurile înverzite din jur.



Puțină istorie( sursa: site-ul rupea-cohalm.ro)
Mesendorf (Meschendorf), un sat aproape izolat însă atât de german la origine, încât numele i-a rămas practic nealterat, este renumit prin biserica fortificată care a fost păstrată în formă ei medievală. Aceasta a fost construită în sec XIV, mai întâi în stil romanic, iar ulterior în stilul goticului timpuriu. Biserica a fost transformată într-o biserică fortificată cu un nivel pentru apărare deasupra incintei şi cu un cor.

Altarul triptic datează din 1653, iar orga din 1765. Fortăreaţa are o incinta cu o poartă turn dublată în partea sudică de un al doilea zid de apărare. Interesant că biserica din Mesendorf prezintă un zwinger, ceea ce în arhitectura fortificată înseamnă acel spaţiu îngust între exteriorul zidului principal şi un al doilea zid mai scund, paralel cu primul, cu rol de obstacol, capcană în faţa invadatorilor.

Biserica dispunea de o galerie din lemn, atât în altar cât şi în navă. Vechea galerie de lemn se păstrează şi astăzi. Un cordon de ziduri în formă de poligon neregulat, cu un turn pătrat în colţul apusean, înconjoară monumentul. Incinta exterioară este în cea mai mare parte bine păstrată.

Biserica fortificată din Meşendorf era dotată cu contraforturi nu numai la altar, ci şi la navă. Despre persistenţa elementelor romanice mărturiseşte sigur portalul de vest, astupat ulterior. Tavanul navei şi bolta corului sunt de dată mai recentă recente.


În 1495 turnul-clopotniţă este fortificat. Deasupra sălii şi corului s-a construit un etaj de apărare, care iese în afara aliniamentului zidului, pe nişte berbeci. În 1568 zeciuiala din Meşendorf se dă pentru reclădirea bisericii distrusă de un incendiu. În 1817, din cauza pericolului prăbuşirii, a fost necesar că bolta sălii să fie demolată; în locul ei, a fost pus un planşeu cu grinzi. Pe la 1900 corul se dotează cu o boltă cilindrică (boltă cu nervuri) dreaptă, cu arc de întărire (arc de sprijinire a bolţii) ce se-ntinde deasupra. În 1914 se restaurează pictura galeriilor, de către Josef Vogel.

Altarul poliptic cu două aripi fixe şi două aripi mobile s-a construit în 1653, după modelul unui altar mai vechi. În 1923, altarul este restaurat, prilej cu care se pictează patru noi tablouri, înfăţişând portretele celor patru evanghelişti. Aceste tablouri noi au fost puse în locul panourilor mişcătoare laterale distruse.


In 1765, Johannes Hahn din Sibiu aduce o orgă la Meşendorf; ea este înlocuită cu una nouă prin 1914, care are nouă registre.

Biserica a fost înconjurată de o incintă cu un plan poligonal neregulat afară de pînze, se mai vede un turn pătrat, în parte transformat. Incinta exterioară, pe laturile de est, sud şi vest, este şi ea încă pastrata bună parte, împreună cu turnul pătrat din colţul vestic. In partea de sud, vizavi de portalul de sud al bisericii fortificate din Meşendorf, există o intrare, iar în sud-est şi sud-vest biserica este întărită de cîte un turn de apărare cu trei etaje, care pe partea frontală posedă guri de scurgere pentru păcură şi guri de tragere, iar deasupra are acoperiş cu un singur versant.


În vest, zidul de incintă a fost renovat şi cuprinde o mare intrare de poartă, iar în partea de nord, păstrată în forma iniţială, gurile de tragere au fost zidite. Partea de sud-est a zidului de nord şi partea de est a zidului tot de nord are aplicat deasupra un acoperiş în pantă care spre interiorul curţii, este sprijinit pe nişte stîlpi de stejar.

Un turn masiv, numit Turnul de Carne, se poate vedea în colţul de nord-vest, fiind dotat cu un coridor de apărare cu zidărie-schelet de lemn şi acoperiş piramidal.


Satul Messendorf face parte din comuna Buneşti şi se află la 4 km sud-vest de localitatea Criţ, în zona Rupea. Prima atestare documentară este din anul 1289.

Cum ajung la Messendorf:
Din şoseaua Braşov - Sighişoara, aproape de Buneşti se desprinde un drum semnalizat cu indicator către Criț(2km) şi Messendorf( 6km )