Munții Tarcău: drumeție cu copii
Data publicării: 05 mai 2023
În urmă cu mulți ani, în martie 2016, am fost în Munții Tarcău pentru prima dată, acceptînd invitația familiei Pușcarciuc. Am revenit după 7 ani, într-o componență nouă, cu cei doi copii ai mei.
Atunci am făcut un circuit mai lung în care am parcurs și o parte a Munților Hășmas. De data asta am plănuit un circuit mai scurt, adaptat pentru copii. Aveam la dispoziție track-ul GPS realizat cu prilejul primei ieșiri.
Așadar am lăsat mașina în zona satului Poiana Fagului, un pic mai sus de gura văii Janok. De acolo am pornit pe jos, pe drum forestier în direcția satului Puntea Lupului. Teoretic ar trebui să ajungem în Pasul Ilie iar de acolo să cotim la dreapta pe creasta Munților Tarcău.
Drumul forestier se află în stare bună și de aceea este și destul de circulat. Am văzut pe acolo tot soiul de vehicule: căruțe, mașini obișnuite, mașini de teren, dube chiar și un camion de armată modificat care plimba turiști.
Toată vânzoleala asta generează mult praf. Copiilor nu le place deloc drumul ăsta și încep să își exprime nemulțumirile. Pe dreapta, undeva mai sus ne atrage atenția o vale mai largă numită Valea Secimbra.
Un pic mai sus ne întilnim cu un om ce conduce o căruță cu cal. Copiii îl privesc curioși, admiră căluțul. Omul ne arată cu mîndrie ce a cules de prin pădure: urzici și leurdă.
Sătul de drumul prăfuit caut o alternativă de a-l părăsi și a ieși pe altundeva în culmea munților Tarcău. Și găsesc un vechi drum forestier, în mare parte înierbat dar încă vizibil. De aici încolo copiii parcă au înviat. Îmi spun că e mult mai bine pe aici chiar dacă drumul e mai abrupt și deci, mai dificil.
Facem pauze din loc în loc. La un moment dat Maria și George încep să cînte o melodie interpretată de Florian Pitiș și Pasărea Colibri:
Mă scol dimineața c-o durere în piept,
O durere în gat și-n inimă tepi.
M-am dus la un doctor, ce îndată mi-a spus:
Băiete, las-o mai moale sau curand vei fi dus.
Renunță la luptă și chin,
Și te complică mai puțin.
Eu și Ramona ne uităm uluiți unul la altul și izbucnim în rîs.
Între timp copiii cîntă refrenul:
Stai drept și fă-i față, e-o atît de complicată viață!.
Viața-i încărcată, viața-i complicată,
Trebuie ușurată prea complicata viață.
Cînd vezi cît de serios cîntă un copil de 4 ani despre greutățile vieții nu poți decît să rîzi.
Drumul ne duce relativ repede în creată, unde se intersectează cu un alt drum forestier. Găsim un petec de iarbă și facem o pauză de masă. De aici încolo drumul va fi relativ ușor, fără urcări sau coborîri semnificative. Dăm de cîteva intersecții cu alte drumuri, consultăm track-ul GPS și întotdeauna ținem dreapta.
Nu după mult timp ieșim din pădure iar de aici încolo vom umbla numai pe plaiuri din alea faine și deschise. SIngura problemă este dată de faptul că s-a înnorat și a început să bată vîntul. E plin de construcții interesante, aflate în stare bună dar goale acum.
În fața noastră locul arată ca o imensă pîlnie pe care va trebui să o ocolim prin partea de sus. Eu sunt foarte încîntat de traseu pentru că data trecută am prins o vreme închisă cu vizibilitate scăzută. George este entuziasmat de porțiunile de drum ce coboară ușor. El numește drumul pistă și de fiecare dată își dă drumul la vale și aleargă cu viteză. Sora lui îl urmează îndeaproape. Ea fiind mai inaltă și cu picioare lungi pare că îl ajunge pe pitic din cîțiva pași.
Și uite așa parcurgem pe rînd culmea Făgetul și Muntele Muhoș. Urcăm la un moment dat în culme și privim în depărtări. Ceahlăul se vede extraordinar de bine. În plan secund sunt, cred, zăpezile din Călimani. Norii se joacă cu culmile Hășmașului.
De undeva din vale se aud focuri de armă. Este în desfășurare o partidă de vînătoare. Copiii se cam sperie și trebuie să îi liniștesc. De asemenea coborîm cîțiva metri sub creastă pentru a fi feriți în mod natural de vreun glonț rătăcit.
Mai avem de mers puțin pînă la o intersecție de drumuri aflată într-un loc cu mai multe construcții de lemn. De aici avem de coborît ușor iar apoi de urcat ceva mai sănătos pînă pe culmea Piersica.
Coborîrea merge strună, copiii zburdă pe ceea ce numesc ei piste. Cînd începe urcarea pare că dau de greu. Maria se plînge de o durere de gleznă. Scădem ritmul dar ajungem cu bine pe culmea Piersica. De aici consult mereu GPS-ul spre a găsi varianta de coborîre pe care am făcut-o mai demult cu domnul Pușcarciuc. O periadă mergem pe culme spre nord.
În vecinătatea unei construcții de lemn ar trebui să cotim brusc la stînga și să coborîm puternic. Din păcate locul este plin de lăstăriș și bălării. Practic, nu se mai vede poteca și nu se mai poate coborî.
Ținem culmea în continuare, în coborîre, pînă la următorul adăpost. Merg în cercetare, intru în pădure pe o potecă. Aceasta însă se pierde repede într-o zonă abruptă plină de uscăciuni. Revin la ai restul trupei. Continuăm tot pe culme. Ajungem într-o poiană mare. Proprietățile sunt delimitate de un gard. Sărim și dăm de urme de cal.
Ei bine dacă s-a putut urca cu calul sigur om putea coborî și noi. Drumul e scurt dar foarte abrupt, o așa numită coborîre în cap. E așa de abruptă încit nu se vede clar tot drumul pînă jos și am emoții ca nu cumva la final să mă trezesc pe buza vreunei excavații. DIn fericire nu a fost cazul.
Ajungem cu bine în Valea Secimbra, iar de acolo în cîteva minute suntem la drumul principal. Mașina noastră este cam la 1km mai jos. Plec singur rapid la vale în ideea de a le oferi copiilor o perioadă de odihnă.
Mașina mă așteaptă cuminte dar bine garnisită cu praf. O iau și plec în sus dar nu merg prea mult pentru că deja Ramona și copiii făcuseră cam jumate de drum.
Și uite așa s-a mai încheiat o tură reușită cu copiii. Mi-ar face plăcere să mai merg în astfel de excursii cu mai mulți copii, pentru unii ar fi o ocazie bună să descopere drumeția.
La final port o discuție pe cel mai serios ton posibil cu George:
A fost greu?
A fost greu. Dar să știi că mie mi-a plăcut foarte mult traseul ăsta.
Traseul propus și înfăptuit a fost următorul:
Poiana Fagului (gura Janok-ului) – Pasul Ilie – Muntele Făgetul – Muntele Muhoș – Muntele Piersicei – Gura Văii Secimbra - Gura Văii Janok.
Marcaj: nemarcat
Durată: 5 ore și jumătate
Track GPS: https://www.strava.com/activities/8986239944
- Distribuie pe retelele sociale
Abonare la articole