Cehia, episodul 4: Osuarul din Sedlec și orașul Kutna Hora
Data publicării: 10 iun 2024
Astăzi am să vă povestesc cîte ceva despre două locuri foarte frumoase și foarte interesante din Cehia.
Primul dintre ele este cartierul Sedlec aflat în orașul Kutna Hora.Probabil că zona ar fi rămas necunoscută pentru cei mai mulți oameni dacă aici nu s-ar fi aflat o biserică numită Osuarul din Sedlec sau Biserica-Cimitir a Tuturor Sfinților.
Numele de cimitir pare ciudat pentru o biserică dar el ilustrează exact ceea ce se găsește aici: adică mii oase umane cu ajutorul cărora a fost decorată întreaga biserică. Din cauza asta locul este acum o atracție turistică.
Am ajuns aici ușor, indicatoarele rutiere practic nu te lasă să te rătăcești. Parcăm gratis și ne îndreptăm spre ciudata biserică. Cu ocazia asta aflăm că nu putem cumpăra bilete de aici. Trebuie să mai mergem cîteva minute pînă la un centru turist info. Aici e un pic de coadă însă totul merge repede.
Pînă la urmă cumpărăm un bilet combinat care ne permite vizitarea a trei obiective: Osuarul din Sedlec, Biserica Cisterciană Adormirea Maicii Domnului, tot în Sedlec, și Catedrala Sfînta Barbara din Kutna Hora.
Catedrala Cisterciană Adormirea Maicii Domnului și a Sfântului Ioan Botezătorul ( Klášter cisterciáků Nanebevzetí Panny Marie a svatého Jana Křtitele )
Fiind foarte aproape de punctul de informare turistică mergem mai întîi la biserica cisterciană. Are mari dimensiuni, de afară este impresionantă. Interiorul însă este mult mai auster. Practic nu e prea mare lucru de văzut. Totuși mie mi-a plăcut că am avut acces și la balcon. Am ajuns acolo urcînd scări și traversînd apoi prin pod pentru a ajunge undeva în spatele bisericii.
Catedrala este monument UNESCO fiind cea mai veche catedrală cisterciană din Boemia și datînd de la mijlocul secolului al XII-lea, perioada celei mai mari expansiuni a Ordinului Cistercian. Prima comunitate de călugări a venit de la mănăstirea Waldsassen din Bavaria. Spre deosebire de tradiția de atunci de a lega înființarea mănăstirii de colonizarea teritoriului adiacent, mănăstirea Sedlec a fost înființată într-o zonă puternic populată. Așezământul fondatorului a fost stabilit în centru, cu mai multe biserici mai mici în jurul cărora s-a păstrat până în prezent zidăria de cărămidă ca parte a mănăstirii baroce.
Osuarul din Sedlec
Ne îndreptăm apoi spre principala atracție a vizitei noastre. Ramona spune, înainte de vizită, că locul i s-ar părea cam macabru. Copiii sunt ceva mai încîntați la ideea că vor vedea ‘scheletoni’.
Biserica are de fapt două nivele: unul situat la demisol, iar unul la etaj. Cumva..lipsește parterul. Imediat ce intrăm în biserică și prezentăm bilete trebuie să coborîm abrupt niște scări. Și astfel intrăm în lumea craniilor și a celorlalte oase umane care au fost folosite ca decor. Așa ceva nu vezi în fiecare zi.
Copiii nu sunt speriați, așa cum mă așteptam, ci mai degrabă curioși. Pun o mulțime de întrebări și se uită mirați cînd la clopotele din cranii și oase, cînd la candelabrele realizate din oase umane, cînd la decorațiunile altarului.
Pe mine m-a impresionat cel mai tare candelabrul uriaș din oase. Se spune că el conține câte un exemplar din fiecare os din corpul uman. Este înconjurat de ghirlande de cranii, care împodobesc bolta, în timp ce alte rânduri de cranii și oase atârnă din tavan.
Am mai remarcat contraforturile care flanchează altarul și un craniu folosit pe post de suport pentru lumânări. Se poate vedea și semnătura artistului Rint, decoratorul bisericii, încrustată pe niște oase lipite pe peretele de lângă intrare.
Totul te lasă fără cuvinte:
Fotografierea este interzisă în interiorul bisericii. Pozele de aici sunt preluate de pe site-ul atlasobscura.com
Am ieșit apoi din biserică și am urcat la etaj. Aici este amenajată o capelă mică și foarte cochetă. Pe o laterală a ei se poate ieși într-un balcon de unde ai priveliște asupra mormintelor ce se găsesc în jurul bisericii.
Puțină istorie
Istoria bisericii începe în 1278. Se spune că atunci Henric, abatele mănăstirii cisterciene din Sedlec, a fost trimis în Țara Sfântă de către regele Otakar al-II-lea al Boemiei. Când a revenit, Henric a adus puțin pământ de pe Golgota, locul unde a fost răstignit Iisus, și a împrăștiat pământul peste cimitirul abației.
Bineînțeles gestul nu a rămas necunoscut, iar cimitirul din Sedlec a devenit un loc de înmormântare la modă, ca să zic așa. Mulți locuitori din Europei Centrale doreau să fie înhumați aici. Craniile și oasele provin însă în mare parte de la cei decedați în secolul XIV în timpul epidemiilor de ciumă bubonică și în secolul XV după Războaiele Husite. Numărul morților a început să depășească spațiul disponibil, iar cimitirul a trebuit extins.
În 1400, în centrul cimitirului a fost construită o biserică gotică. Ea avea etajul superior sub formă de boltă. Palierul de jos trebuia folosit drept osuar pentru mormintele dezgropate în timpul construcției.
Legenda spune că după 1511 niște călugări aproape orbi au primit sarcina dezgropării scheletelor. Aceștia au început să aranjeze oasele în mod artistic. Există și un alt mit despre un călugăr care a înnebunit și a început să confecționeze obiecte din oase.
În 1870, terenul aparținea familiei Schwarzenberg, care a angajat pe un anume Frantisek Rint, cioplitor în lemn de meserie, ca să decoreze incinta bisericii cu aranjamente și sculpturi din oase de om.
În biserică se găsesc peste 50.000, iar zidurile și tavanul bisericii sunt decorate ingenios dar și artistic cu oase de om. În colțurile bisericii au fost adunate grămezi uriașe de oase care au fost așezate sub formă de clopot.
Kutna Hora
Părăsim Sedlecul și ne îndreptăm cu mașina spre centrul orașului Kurna Hora. parcăm gratis chiar în fața imensei catedrale Sfînta Barbaora. Aceasta se găsește pe un deal iar din vecinătatea ei se poate admira panorama orașului.
Coborîm mai multe trepte și ajungem în parcul din jurul catedralei, și ea monument UNESCO. Intrăm și rămînem foarte impresionați. Și nu numai de dimensiunile catedralei ci și de mobilier, de picturi, de blazoanele de pe tavan.
În catedrală sunt grupuri de copii care au niște foi în mînă. Din cîte îmi dau seama participă la un fel de joc al cărui scop este să găsească niște indicii ascunse în biserică.
Și aici avem voie să urcăm în balcon și să admirăm interiorul de la înălțime. La balcon este o expoziție arheologică și de fotografie unde sunt prezentate informații legate de istoria catedralei.
Locul este practic de neratat, mie mi-a plăcut foarte mult.
Puțină istorie
Catedrala Sfânta Barbara este o bijuterie a stilului gotic, frumusețea ei este dovada gloriei și bogăției orașului Kutná Hora vestit în trecut pentru minele sale de argint.
Catedrala este dedicată sfintei Barbara( Varvara la noi ), martiră creștină timpurie, care este venerată ca Sfântă Ajutătoare a tuturor celor care au ocupații periculoase, în special a minerilor. Minerii sunt cei care au contribuit cel mai mult la înflorirea orașului medieval și la construirea catedralei dedicate sfintei lor protectoare.
Începuturile construcției, care datează din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, sunt legate de faimoasa oțelărie Parler. La ridicarea sa au contribuit o serie de meșteri și constructori, printre care și Benedikt Ried.
La mijlocul secolului al XVI-lea, când minele din Kutná Hora au rămas fără argint, construcția a trebuit să fie întreruptă temporar. Secolele următoare au adus un val de reconstrucții și modificări dîndu-i-se un stil baroc. Aspectul actual al catedralei provine de la începutul secolului al XX-lea, când a fost realizată o amplă renovare ce a redat catedralei aspectul gotic.
Catedrala Sfânta Barbara poate fi privită și ca o galerie variată de fresce gotice și sculpturi din piatră. Naosul este dominat de un amvon renascentist cu influențe baroce. Iezuiții au împodobit catedrala cu o serie de altare, statui și picturi baroce.
La începutul secolului al XX-lea, binefăcătorii generoși ai restaurării neogotice au făcut să fie decorate un număr mare de ferestre cu vitralii, pe care pictorul František Urban a reprezentat o serie de motive pur creștine, precum și evenimente semnificative ale vremurilor sale.
Această tradiție a fost urmată în 2014 cînd a fost pictat vitraliul cu motivul Sfintei Agnes din Boemia și astfel a fost decorată și ultima fereastră transparentă din culoarul sudic al catedralei.
Ieșim din catedrala. În imediata vecinătate se află Castelul din Kutna Hora și o promenadă de unde ai priveliști foarte faine asupra orașului. Plimbarea este agreabilă, vremea frumoasă ajută în mod evident.
Locul de plimbare seamănă cumva cu podul Karol din Praga, pe una din părți e plin de statui.
Kutna Hora este cu siguranță un oraș care trebuie văzut cînd ajungeți în Cehia. Personal mi-a depășit așteptările și la final am regretat că nu am stat aici măcar o zi întreagă.
- Distribuie pe retelele sociale
Abonare la articole