Până nu demult Cața era pentru mine doar o gară undeva lângă Rupea. O prietenă de-a mea, Bianca, a predat un an matematică la şcoala din sat. Târziu am aflat şi am văzut câteva fotografii cu biserica cetate din Cața. Din exterior zidurile par a fi în stare bună. Apropiindu-ne constatăm că nu ne-am înşelat. Şi turnurile de strajă arată bine.

Biserica este folosită, pe rând, de maghiari şi saşi. Căutăm pe cineva care să ne deschidă şi aflăm casa unde şade custodele maghiar, un domn foarte amabil, înaintat în vârstă. Însă puţin sociabil. Ne deschide în tăcere poarta impunătoare a cetăţii şi ne invită înăuntru.

Zumzetul străzii dispare că prin farmec în spatele zidurilor înalte. Pe un covor de iarbă verde se află biserica, una destul de redusă ca dimensiuni şi care surprinde oarecum prin absenţa turnului. Multe turnuri la care accesul se face pe scări de lemn lucrate frumos înalte veghează să nu i se întâmple vreun rău.

Cetatea însă nu trebuie să se se mai teamă de cotropitori. Duşmanii ei cei mai mari în aceste vremuri sunt uitarea, nepăsarea şi lipsa de iniţiativă care să o pună în valoare aşa cum trebuie. Nu există pe drumul până la Cața nici măcar un panou care să ne spună că putem vedea un monument istoric.

Biserica se deschide. Noi ne închidem la haine căci e frig înăuntru. Frumuseţea contrastează însă cu două scânduri rupte aflate la balcon. Însoţitorul nostru este un pic jenat şi ne spune că nu se mai găsesc bani nici pentru reparaţii de mică amploare.

 

 

Puţină istorie( sursă: siteul rupea-cohalm.ro )
Biserica fortificată de la Cața a fost construită între secolele XIII-XVI şi la origine a fost romanică, de plan bazilical. Conform datelor existente construcția a început după anul 1250.

Bazilica romanică avea trei nave. Din navă centrală de deschideau trei arcade semicirculare spre colaterale, având un cor pătrat, absida semicirculară şi clopotniţă flancată de colaterale. Datarea este confirmată şi de ferestrele romanice geminate, câte trei de fiecare latură a navei centrale, mai vechi decât ferestrele geminate din Drăușeni.

În jurul anului 1400 biserica a fost dotată cu un turn-clopotniță la vest, iar corul romanic al edificiului sacral din Cața este modificat. În secolul al XV-lea, absida corului este înlăturată şi înlocuită printr-o "închidere de cor de 5/8". Deasupra corului se zideşte înăuntru o boltă în cruce, ale cărei nervuri sunt profilate cu profiluri concave simple. În 1711 se construieşte o galerie de lemn. În 1860 galeria de vest din piatră este demolată.

În partea de sud se construieşte o sacristie, iar amvonul, strana şi fereastra sunt restaurate complet. Între 1860-1864 au loc renovări la scară mare în interiorul bisericii. În 1894, turnul masiv al bisericii din Cața se prăbuşeşte brusc. Bolta navei centrale este distrusă, la fel păţesc navele laterale şi portalul de vest (romanic), iar faţada de vest trebuie reconstruită. În locul turnului şi al navelor laterale biserica primeşte spre vest un nou fronton cu pronaos şi trepte, scări de acces laterale. Faţada de vest primeşte un portal simplu.

În 1926 arhitectul Karl Scheiner, cunoscut pentru concepţia să coloristică, a zugrăvit biserica evanghelică din Cața. În anul 1969, se efectuează lucrări de restaurare a bisericii ce vizează reconstruirea acoperişului şi repararea zidurilor. În cursul lucrărilor, pe peretele de nord superior, sunt descoperite şi degajate două ferestre duble romanice. Două turnuri primesc scări de acces noi, din lemn.

Cum ajung la Cața:
1. Cu trenul. În gara Cața opresc numai trenurile de persoane.
2. Din şoseaua Braşov - Sighişoara, în localitatea Rupea Gară se desprinde un drum, marcat cu indicator, spre Homorod. La ieşirea din localitatea Homorod, după traversarea căii ferate găsim un indicator spre Cața. Şoseaua merge în paralel cu calea ferată şi după vreo 8km ne duce la Cața. Drumul ce leagă Rupea Gara de Cața se află în stare bună în martie 2023.