Slovacia: La pas prin Prešov
Data publicării: 05 mai 2025
În drum spre Polonia am stabilit un traseu mai lejer, fără autostrăzi și cu cîte ceva de admirat chiar și numai din mașină.
Traseul a fost cam așa: Brașov - Sighișoara - Târgu Mureș - Zalău - Carei. Aici am oprit pentru a face plinul de combustibil. Apoi am trecut granița în Ungaria pe la Urziceni( județul Satu Mare ) - Vallaj. Am mers prin Ungaria cam o oră și jumătate pe drumuri mai mult pustii.
Am trecut în Slovacia pe la Pacin - Velky Kamenec. Drumul merge o vreme pe lîngă graniță, traversează cîteva sate pitorești. Îmi atrage atenția o zonă deluroasă la poalele căruia se află un orășel pitoresc, Sátoraljaújhely.
Apoi șoseaua o ia spre nord și ocolește orașul Kosice pe care îl mai vizitasem acum mulți ani. Șoseaua urcă pînă într-un pas unde ne atrag atenția două tancuri și un monument. Este și un muzeu pe acolo dar, fiind sîmbăta Paștelui, e totul închis. Oprim pentru puțin timp in locul ce poartă numele Dargovsky Priesmyk.
Apoi mergem la Prešov, un oraș mai mic dar pitoresc în zona sa centrală. Inițial acest oraș nu era pe listă, dar cum aveam suficient timp ne-am oprit și aici.
Prima data am mers la un supermarket în ideea de a da iama într-un bax de Kofola, varianta cehească de Pepsi și Coca Cola făcută din plante. Deși era sîmbăta Paștelui, nu era omor la cumpărături. Totuși nu aveam cum să nu remarcăm numărul mare de țigani.
Mergem spre centrul orașului și parcăm gratis pe strada Jarkova aflată în interiorul cetății și în apropierea principalei piețe din oraș. Nu prea e lume, e atmosferă de vacanță. Orașul în sine nu are foarte multe de oferit iar ce este de văzut se găsește pe lîngă piață.
Ne dăm jos din mașină și cotim la stînga pe o stradă îngustă unde sunt deschise doar cofetăriile. Trecem printr-un gang și iată-ne în Piața Mare. Și ne place foarte mult ce vedem. Locul este curat iar clădirile sunt îngrijite și construite într-un stil anume. E un loc fain, nu este mai nimeni și ne putem bucura în voie.
Pe o latură a pieței, dar nu lipită de celelalte clădiri este Catedrala Sfântul Nicolae, una dintre cele mai vechi și mai importante biserici din Slovacia, care a fost construită la mijlocul secolului al XIV-lea ca o clădire cu o singură navă, cu un prezbiteriu poligonal ridicat, cu un turn pătrat caracteristic și reconstruită ulterior într-o clădire cu trei nave. Este una dintre cele mai frumoase clădiri monumentale ale perioadei gotice târzii din Prešov. Cu dimensiunile sale de 54,7 m x 34,45 m și înălțimea de 16 m, este una dintre cele mai mari biserici.
Din păcate nu am putut urca în turn pentru că era închis iar oamenii de acolo se pregăteau de slujbă. Am citit că trebuie urcate 220 de trepte până la o înălțime de 70 de metri. Accesul în turn se face pe o scară spiralată din piatră. La fiecare etaj al turnului există o expoziție de desene și fotografii care documentează modul în care aspectul bisericii s-a schimbat de-a lungul anilor. La etajele superioare se află sculpturi din fața bisericii franciscane și fragmente din Calvar. În a doua jumătate a turnului, urcă o scară de lemn mai largă.
În interior se poate vedea mecanismul clopotelor. Cele trei clopote mari au primit și nume: clopotul Sfintei Treimi, clopotul Sfântului Nicolae și clopotul Fecioarei Maria; cel mai mic clopot este clopotul morții. O altă atracție pentru oaspeți este să vadă toaleta, care a fost cândva folosită de clopotar, la o înălțime de aproape 70 de metri.
Din păcate toate astea vor rămîne pentru o altă dată.
După ce facem turul bisericii ieșim pe o altă parte și dăm nas în nas cu o statuie a lui Ioan Paul al II-lea, un papă polonez recunoscut ca avînd o mare contribuție la căderea Cortinei de Fier.
Tot pe aici se mai găsește o școală dar și o biserică mai mică, Sfînta Treime.
Alegem să ne plimbăm pe conturul pieței și să observăm clădirile și arhitectura. Aproape toate magazinele sunt închise. În zonă mai găsim o galerie de artă și Muzeul orașului Prešov.
Pe o altă latură a pieței este un mic parc ce are în mijlocul său o fîntînă arteziană, numită Fîntîna lui Neptun. Mai găsim cîteva statui și plăcuțe cu însemne sovietice.
Ieșim din piață și mergem pe strada principală pînă la o altă clădire impunătoare, Catedrala Sfântul Ioan - Botezătorul. Intrăm, e frumos și peste cîteva minute locul devine..gălăgios odată cu intrarea unui grup de turiști.
Ieșim și revenim în piață cumva pe latura opusă. Undeva observăm un indicator către zidurile cetății și o altă catedrală, Biserica Franciscană Sfîntul Iosif. Ieșim așadar din piață și facem o vizită scurtă.
Revenim în zona centrală și constatăm că locurile s-au mai animat. Familii dotate cu cîte un coșuleț se îndreaptă spre biserici. Oare ce este în aceste coșulețe? Ei bine asta nu am reușit să aflăm.
La final ne așezăm la o terasă și savurăm o înghețată locală. Foarte bună și mai ieftină decît în Brașov. Ne mai plimbăm puțin pe străzile înguste apoi ne urcăm în mașină. Mai avem de mers maxim două ore pînă la prima atracție din Polonia.
- Distribuie pe retelele sociale
Abonare la articole