Iarna trecută am mers pentru prima dată la Moeciu de Sus. Pe drum observat mai sus de Cheile Grădiștei un loc unde apa a îngheţat formând nişte coloane de gheaţă în culori interesante. Din păcate pentru mine accesul până la ele este barat de un râu de munte care e mai tot timpul nervos şi care se numeşte Turcu.


Aşadar tot ce rămâne de făcut este să le admirăm de la distanţă, lucru foarte bun ţinând cont că zona este invadată în fiecare săptămână de cocalari şi piţipoance care îşi fac mândrii poze cu telefonul.


Mai târziu am aflat că locul este declarat rezervaţie bio-geologica şi că poartă un nume extrem de sugestiv şi amuzant dat de vreun localnic mucalit: La Chișătoare. Cred că a fost numit aşa datorită zgomotului făcut de şuvoaiele subţiri de apă.


Este vorba de un fenomen carstic de suprafaţă, unic în zonă, favorizat de depunerile de carbonat de calciu sub formă de travertin constând în mai multe firişoare de ape care cad, mai întâi pe o zonă acoperită de vegetaţie; Vegetaţia se termină brusc fiind înlocuită de un perete stâncos iar firişoarele de apă şi se preling pe perete, fie cad cu putere de pe surplombă.


Apa de ploaie, după ce starbate solul devine acidă şi poate dizolva calcarele. În urma acestor acţiuni nu rezultă întotdeauna fenomele carstice mai cunoscute( peşteri, chei etc. )  ci şi depuneri de carbonat de calciu sub formă de travertin favorizate de pulverizarea apei provocată de cascada.


Merită să vă opriţi pentru câteva minute pentru a vă bucura de acest peisaj deosebit, mai ales în timpul iernii.